| Cioran, Eliade, Ionesco - fascisti? |
2004-11-03 |
1920 România nu s-a orientat spre Roma cum sperau ardelenii la Alba Iulia, asa ca "orasul parazitar" (cite un milion de maghiari, germani, evrei, români occidentalizati) a blocat si cu ajutorul noii Patriarhi greco-ortodoxe, dusmana catolicilor si Concordatului, emanciparea celor 16 milioane de tarani. "Statul din România interbelica a fost o mare fictiune prin care orasul xenocrat traia pe seama satului românesc." (M. Manoilescu) Totusi, copii de tarani s-au indreptat spre oras, scoli (ca fiul popii din Rasinari, Cioran) dar s-au izbit de "orasul parazitar", care nu-i acceptau ca egali. Conflictul a generat Legiunea "Arhanghelului Mihail" cu ortodoxia ca maduva ideologica >>> citeste mai departe
|
| Enciclopedia valorilor reprimate |
2004-11-03 |
Razboiul impotriva culturii române, 1944-1989" de Ilie Badescu, Mihai Ungheanu, Dan Dungaciu, Claudia Buruiana etc. (Ed. Pro-Humanitate 2000, 2 vol. 680 si 394 p.) este un proiect remarcabil al Institutului privat pentru studii Sociale si Geopolitice si al grupului Euxin.
De la Unirea moldo-valaha pina la prabusirea României Mari (1859-1944) cultura românilor era orientata spre vest. In perioada ocupatiei militare (1944-1958) Moscova a impus o reorientare totala spre est. Prin "Publicatii interzise" (Ed. Ministerul Artelor si Informatiilor, Bucuresti 1948) au fost scosi din viata publica "fascistii" Nicolae Iorga, Gheorghe Bratianu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Octavian Goga, Titu >>> citeste mai departe
|
| Crestinismul - religia europenilor |
2004-11-03 |
La anul 1000, populatia globului, 200 de milioane, traia la cheremul tiranilor tribali, cu superstitii, bolii, foamete. Progesul generat de Europa, face ca azi 6 milarde sa traiesca în conditii incomparabile. Expectativa de viata e de trei ori mai mare. Religia judaico-crestina a depasit superstitiile, credinta oarba în caracterul ciclic al timpului si a introdus notiunea lineara de proges. Imitatia Creatorului, Imago Dei, obligatorie pentru fideli, face ca omul, devenind el insusi creator, sa stapineasca el natura, nu invers, ca la pagîni. Manastirile au salvat cultura latina periclitata de navalirea barbarilor, au propagat valorile muncii fizice si intelectuale, au devenit si >>> citeste mai departe
|
|
|
|