Viorel ROMAN

Razboiul religios al slavilor de sud

1995-10-24

RAZBOIUL RELIGIOS AL SLAVILOR DE SUD 1) In anul 1989 s-a incheiat fara varsare de singe razboiul rece dintre est şi vest, dintre lumea capitalista a creştinilor occidentali şi lagarul comunisto-ortodox condus de Moscova. Capitalismul este un mod de viata, o expresie laica a cre-ştinilor romano-catolici şi protestanti, precum comunismul era un mod de organizare despotica a vietii social-politice proprie ortodoxiei, creştinilor orien-tali, care cautau cu ajutorul dictaturii proletariatului sa „ajunga din urma şi sa depaseasca capitalismul“. Comunismul era in acelasi timp un model alternativ celui apusean, de modernizare a societatiilor subdezvoltate. Intre cele doua for-me de organizare social-politice nu era de fapt mare deosebire. Ambele modele plecau de la modelul creştin, erau rationale, materialiste şi urmareau industriali-zarea şi ridicarea nivelului cultural şi material al celor ce muncesc. Totusi se considera ca Rusia a pierdut razboiul rece şi a trecut cu arme şi bagaje in tabara adversa, a fostilor dusmani ideologici, fara o intelegere prealabila a patriarhilor occidentului, Papa Ioan Paul II şi conducatorii Gorbaciov, Ieltin şi Alexel II, patriarhul intregii Rusii. Rezultatul este un blocaj de comunicare intre est şi vest din ce in ce mai evident, mai ales in razboiul religios al slavilor de sud. 2) Razboiul din fosta Jugoslavie este primul razboi religios din Europa dupa renuntarea la lupta ideologica, care masca de bine de rau structurile religioase ale conflictului. Acum fronturile şi interesele sunt clare. Tarile romano-catolice, Croatia şi Slovenia sunt sustinute de Occident (UNO, EU etc.). Federatia Serbia şi Montenegru sunt avantpostul ortodoxiei pravoslavnice, a Rusiei. Bosniacii musulmani sunt ramasite ale imperiului otoman, modeste insule ale lumii isla-mice in Europa. Occidentul se simte obligata sa-si protejeze aliatii, in acelasi timp sa ofere o alternativa de supravietuire musulmanilor şi sa ajunga la un modus vivendi cu lumea ortodoxa. Ortodocsi sirbi sunt confruntanti cu un con-flict, care i-a depasit ca amploare, mai ales ca şi rusii trec printr-o mare criza. Islamul dupa esecul din Razboiul din Golf şi intelegerea dintre palestinieni şi evrei cauta noi punti de legatura cu Occidentul. 3) Tot asa cum in timpul razboiului rece marea confruntare dintre puterile ato-mice USA şi URSS a fost tot aminata de razboaiele conventionale, locale din Coreea, din Vietnam, din Orintul Apropiat etc. acuma razboiul din fosta Jugo-slaviae este poate o aniticamera a marelui conflict intre civilizatia occidentala şi lumea islamica, daca nu punem in balanta inca deciziile pravoslavnicilor rusi. Mai ales ca aceasta civilizatie şi cea apuseana sunt inca departe de a fi gasit o formula de conlucrare de perspectiva, dialogul religios nici nu a inceput macar. In acest context in USA şi in apus in general s-au format doua opinii. „Cei duri“ vor ca Rusia sa accepte neconditionat rezultatul razboioului rece, in caz contrar se cere o taierea tuturor ajutoarelor. Moderati, Presedintele Clinton, Cancelarul Kohl sunt pentru o perioada mai lunga a „tranzitiei“, a adaptarii Rusiei demo-cratice la Noua Ordine. 4) Pentru Moskova razboiul din Jugoslavia are un caracter simbolic pentru ca toate fortele prezente in razboiul religios al slavilor de sud se regasesc aproape identic şi la slavii orientali din fosta URSS. Croatia şi Slovenia prooccidentale, care se straduiesc sa se departajeze de Sebia proruseasca, cautind sprijin la oc-cidentali, sunt sinonime cu Ucraina şi Belorusia, unde exista puternice traditii romano-catolice. Daca miine aceste doua state vor merge şi ele pe acelasi drum ca şi Tarilor Baltice de altfel şi vor cauta sa se rupa de Rusia moscovita şi sa se apropie sau chiar sa se integreze in spatiul economic al Uniunii Europene, con-dus de franco-germani, atunci ar aparea pentru numerosii rusii pravoslavnici din , Ucraina şi Belorusia aceleasi probleme ca pentru sirbii ortodocsi in razboiul din Bosnia şi Hertegovina. Pe de alta parte similitudinea dintre conflictul sirbo-musulman din Bosnia şi cel al rusilor din republicile islamice din Caucaz este pentru toata lumea cit se poate de evidenta. 5) De felul cum se va rezolva conflictul din Bosnia şi Herzegovina va depinde intr-o mare masura şi evolutia conflictelor religioase din Comunitatea Statelor Independente. Posibilitatea unui conflict similar la dimensiuni continentale o-bliga USA, CSI şi toti ceilalti parteneri la tratative la gasirea unor solutii echita-bile şi la inceperea urgenta a unui program de reconstructie şi de cooperare de anvergura. Pentru Balcani ajutorul şi cooperarea va veni şi pe Dunare. Fluviu care are toate sansele ca dintr-o granita sa redevina o axa a cooperari multi-etnice, de toleranta a diferitelor religii, pentru a gasi mai degraba ceea ce uneste decit ceea ce desparte pe slavii de sud şi pe toti europenii. Va fi gasita aici for-mula de convietuire şi cooperare in Noua Ordnine? „DANUBE - THE RIVER OF COOPERATION“, International Scientific Forum, Belgrad, 24.-28.10.1995 Prof. Dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen