Viorel ROMAN
Romānii, occidentalii si antisemitismul 1996-09-01
inapoi
ROMANII, OCCIDENTALII şi ANTISEMITISMUL MODELUL EVREESC 1996 La Revolutia din 1989 se pune problema „cine este in masura sa refaca legatura romanilor cu Occidentul?“, pentru ca prabusirea dictaturii de dezvoltare ortodoxo-comunista s-a datorat faptului ca era indreptata impotriva capitalistilor, a culturii creştinilor occidentali. Conflict religios mascat de asa zisa incompabilitate ideologica est-vest. In 89 raspunsul nu-l puteau da ortodocsii romanii (prim ministrii Dascalescu sau Verdet, generalii Vlad sau Gusa etc.), asa ca s-au impus profesori evreii Silviu Brucan, Petre Roman, Andrei Severin etc. Imediat noul guvern si-a „luat mina de pe economie“, a declarat industria romaneasca „un morman de fiare vechi“, a inceput spirala datoriilor externe etc., nu inainte de a reface vechiile structuri orientale din agricultura: „omul şi pogonul“. Pe scurt, deschiderea spre Occident dupa „modelul evreesc“, ocolind Roma, a fost cel al subdezvoltarii. Un fiasco, care a facut ca minierii sa inlature guvernul Roman-Severin in 1991, fara a oferi fireste o alta platforma politica. Urmatorii prim ministrii Stolojan şi Vacaroiu continua asadar „model evreesc“, cu o corectie national-ortodoxa, de supravituire in izolare şi mizerie. Chestiunea fundamentala a romanilor, a dialogul deschis, constructiv, de fapt singurul autentic şi eliberator intre ortodocsi şi Roma este ocolit in continuare cu mare grija, din nestiinta sau pentru a nu deranja suspiciunile greco-slavone (Moscova şi Constantinopol), care-i indruma pe romanii sa intre in legatura cu apusenii, cu Roma, numai pe o filiera neutra, evreeasca, masonica, liber cugetatoare etc. Esecul acestei politici este usor previzibil: vinovatii fiind, din nou... evreii. Aceasta duplicitate ortodoxa duce in mod necesar la antisemitism. Opinii legate de „stapinirea lumii de finanta, oculta evreeasca sau/si masonica“ sunt la ordinea zilei. Antisemitismul romanesc, nu se deosebeste de cel ortodox pe pretutindeni. Evreii sunt „vinovati“ ca fac casa buna cu occidentalii şi ca sunt cu arme şi bagaje in slujba lor. Si pentru ca la Bucuresti, Moscova etc. nu ii da nimanui astazi mina sa mai fie antioccidental, cum era inca uzul pe vremea blocurilor ideologice, toata agresivitatea mascata antioccidentala se indreapta inpotriva... evreilor. „Ei conduc lumea, ei sunt vinovati!“ Probabil ca izolarea intelectuala şi mizeria cronica din spatiul ortodox ii impiedica pe oamenii sa vada realitatiile la dimensiuni universale in care evreeii sunt in slujba Occidentului, care intr-adevar hotareste destinele lumii, şi nici intr-un caz, invers. Dar sa urmarim evolutia relatiilor romanilor cu Roma, cu Occidentul. Perioada romana pe teritoriul de astazi al României a fost scurta, totusi a imprimat acestor locuri sigiliul Romei. A urmat rebarbarizarea locuitorilor, care au supravietuit invaziilor printr-un creştinism primitiv, fara ierarhie legata de Roma, iar invazia slavilor era cit pe aici sa inabuse spiritul latin, daca nu veneau magharii in misiune apostolica romano-catolica. Nelichidarea romanilor de catre maghiari s-a datorat invaziei mongole, care a influentat pozitiv conlucrarea romano-maghiara şi fondarea Tarii Romanesti şi a Moldovei sub ascultarea Constantinopolului, dusman al Romei. In secolul trecut institutiile orientale sunt inlocuite cu cele apusene şi apare din nou dilema: „cine sa faca legatura intre romani şi Roma, Occident?“ Ortodocsii romanii nu erau nici pregatiti şi nici lasati, asa ca evreii preiau misiunea. Actiunile romanilor de a se ridica din groapa izolarii şi mizeriei milenare erau inabusite. Tudor Vladimirescu este ucis de greci, Nicolae Balcescu şi Alexandru Ioan Cuza mor in exil. Dinastia germana de Hohenzollern venita la Bucuresti in misiune de occidentalizare se foloseste intens in legaturile economice cu occidentalii de serviciile evreilor. Monstruoasa coalitie dintre greco-ortodocsi, monarhia germana şi „modelul evreesc“, a blocat dialogul cu Roma, a cimentat subdezvoltarea, ducind astfel tara direct spre catastrofa. In anul 1938, 16 milioane de tarani romani, 80% din populatia tarii munceau ca semianalfabeti cu o durata medie de viata putin peste 40 de ani etc. pe o „plantatie“ pentru „orasul parazitar“ (4 milioane, cite unul de romani occidentalizati, maghiari, germani şi evrei) in slujba Occidentului. A urmat dictatura de dezvoltare (1938-1989), care a sfarimat, intr-n timp record, structurile subdezvoltarii. Astazi traiesc 50% din romani la orase spre disperarea mai ales a maghiarilor, care cer „autonomie locala“, evreii şi germanii emigrind in masa in perioada dictaturii de dezvoltare, ingroziti de avalansa mizeriei ortodoxe in drum spre oras. Succesele lui Ceausescu s-au datorat cooperari cu apusenii in anii 70, tot asa cum dezastrul din anii 80 s-a datorat ruperii dialogului. Din aceasta scurta trecere in revista reiese ca relatiile romano-occidentale au fost mai tot timpul incredintate volens, nolens unor mandatari: in Transilvania maghiarii, germanii şi evreii, iar la Bucuresti grecii şi evreii. Incercari de refacere a legaturii spirituale a romanilor cu Roma au initiat mari conducatori nationali ca Ionita Asan, Stefan cel Mare, Cuza etc. iar in Ardeal corifeii Scolii promovate de greco-catolici, de ortodocsii romanii uniti cu Roma, dar au esuat, nu fara a lasa urme pe care se va pasi mai departe. şi presedintele Ion Iliescu urmareste in cea mai buna traditie nationala, aceasta constanta. Dar dupa toate aparentele, nici in deceniul, care se prefigureaza a fi al sau, cu alte cuvinte in epoca Iliescu (1990-2000) integrarea economica in Uniunea Europeana şi cea militara in NATO prin eludarea orientarii spirituale şi a concordiei cu Roma este sortita esecului. Acest defect de constructie fundamental al politicii actuale de apropiere şi cooperare cu apusenii este inca salvat de ochii lumii din nou de vechiul şi singularul „model evreesc“. Rezultatul acestor relatii romano-ocidentale duplicitare, in haine de imprumut, il cunoastem deja. Este cit se poate de evident ca nici astazi evreii din România nu pot realiza - nici prin numar (citeva zeci de mi) şi nici prin asa presupusa influenta in soarta lumi - ceea ce romanii ortodocsi nu vad, nu vor, sau nu li se permite inca sa aspire, o legatura directa cu Roma, cu Occidentul. Asa ca esecul „modelului evreesc 96“ tehnocrat, chiar şi cu micile corectii de supravietuire ortodoxa in mizeria şi izolarea traditionala contemplativa este la fel de previzibil ca şi cel din anul 1938 sau 1991 şi ca si, de altfel, renasterea antisemitismului. Prof. Dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen