Viorel ROMAN
Ortodoxie si nationalism 2004-11-03
inapoi
Daca raporturile puterii temorale cu puterea spirituala sunt in ordinea principiilor fundamentale la crestini orientali (ortodocsi) si occidentali (romano-catolici, protestanti) aceleasi, in punerea lor in aplicare, Bizantul pleaca de la o conceptie ideala, pe cind la Roma juridicul primeaza. Idealul si Lagarul comunist au fost desfiintate de Mihail Gorbaciov. In locul lor nu a s-a instalat insa un cadru juridic occidental, contractul, ci s-a proliferat coruptia, economiea subterana, blocajul financiar. Iar idealul comunist este inlocuit cu nationalismul. De un deceniu, de la desfiintarea pasnica a Lagarului este din ce in ce mai clar ca Europa Centrala romano-catolica si cea Orientala ortodoxa au fost unitare numai sub teroarea rusa. Exista o legatura intre idealul comunist, nationalist postrevolutionar si ortodoxie? Mai ales ca ierarhiile ortodoxe si comuniste românesti au ramas neschimbate si dupa 1989? Acesta este punctul de plecare a tezei Biserica ortodoxa si statul comunist român (1948-89). Studiu despre ideologia bisericii ortodoxe: intre traditia bizantina si national-comunism, sustinuta de dr. Olivier Gillet la Universitatea din Bruxelles, tradusa de Mariana Petrisor. Ed. Compania, Bucuresti 2001, 313 p., 89.000 Lei. Pe urmele lucrariilor de referinta a lui Max Weber Etica protestanta si spiritul capitalist si Werner Sombart Evreii si activitatea economica, Olivier Gillet demonstreaza convingator ca traditiile bizantine si nationalismul sunt indisociabile si constituie bazele discursului politic al Bisericii Ortodoxe Române cu privire la stat, patrie, natiune si minoritati. Din cuprins: O intelegere intre Biserica Ortodoxa si regimul comunist? Biserica Ortodoxa si statul comunist, "Patria", "Natiunea", minoritatiile nationale si Occidentul. Atitudinea actuala a Bisericii Ortodoxe. "Etica" ortodoxa – o frîna în calea progresului democratic? Statul comunist a transformat Biserica Ortodoxa Româna intr-un instrument, care pentru a-si proteja perenitatea s-a supus Stapinului, Despotului. Iar slujitorii fideli au avut puterea de a nu deveni martiri. De aceea reputatia ca si dosarele de Securitate a preotilor ortodocsi nu pot fi puse de nimeni sub semnul indoielii. Dupa lectura cartii lui Gillet, acesta atitudine este lesne de inteles, fireasca. Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania