Viorel ROMAN

Dilema germana, Constitutia europeana

2018-03-23

Dilema germana / Constitutia europeana
La Marea Schisma, in anul de gratie 1054, populaţia globului, circa 200 de milioane, trăiau la cheremul tiranilor tribali, cu superstiţii, boli, foamete, razboaie. Progesul generat de Europa, face ca azi sapte milarde sa trăiască în condiţii incomparabil mai bune. Expectativa de viaţă e de trei ori mai mare.
Religia iudaico-creştină a depăşit superstiţiile, credinţa oarbă în caracterul ciclic al timpului şi a introdus noţiunea lineară de proges. Imitaţia Creatorului, Imago Dei, obligatorie pentru fideli, face ca omul, devenind el însuşi creator, sa stăpânească el natura, nu invers, ca la paganii idolatri. Papalitatea a sacralizat in sec. 11-13 mostenirea Romei, Atenei si Ierusalimului, persoana, statul de drept, libertatea de miscare si de exprimare, ratiunea si scoala, etica si morala, fundamentul civilizatiei occidentale.
Mănăstirile au salvat cultura latină periclitată de năvălirea barbarilor, au propagat valorile muncii fizice şi intelectuale, au devenit şi primele întreprinderi cu evidenţa costurilor şi a profitului, care era reinvestit, folosit pentru noi investiţii, nu imediat consumat. Înălţarea catedralelor era modelul vizibil al investiţiilor mai multor generaţii.
Puţini la număr, călugării descopereau şi promovau tehnologii productive. În evul mediu o treime din Europa era condusă direct de Biserică romana, în limba latină, cu codul canonic romano-catolic, acquisul comunitar de azi, adica totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, din care face partie de jure si Romania din 2007.
Europa nu e numai un loc geografic, ci înainte de toate e o noţiune culturală şi istorică, care s-a forma prin forţa creştinismului, el domină din toate punctele de vedere, este elementul central şi definitoriu al întregii istorii a continentului nostru.
Creştinismul a imprimat continentului identitatea proprie, care s-a consolidat pe antichitatea clasică greco-romana, dreptul roman, etica si morala şi pe diferitele contribuţii etnice, mai ales germanice, şi culturale de a lungul secolelor. Se poate afirma pe bună dreptate, credinţa creştină a format cultura europeană, lăsând la o parte ruptura dureroasă dintre Occident şi Orient, Marea Schisma din 1045.
Creştinismul a devenit religia europenilor şi influenţa sa este considerabilă, chiar dacă din sec. 18, s-a proliferat secularismul. Bineînţeles ca nu poate fi trecut cu vederea, că Europa trece printr-o criză a valorilor si e important să-şi regăsească adevărată identitate crestina.
Procesul de integrare a unor ţări în Uniunea Europenă nu trebuie să se orienteze numai după aspecte economico-financiar şi geografice, ci trebuie urmărită reînoirea unitaţii de norme si valori. Biserica a promovat valorile, care contribuie la preţuirea culturii europene pretutindeni in lumea larga. Această moştenire nu trebuie să se piardă. Azi se creează insa impresia unei culturi europene în care omul modern înbuibat trădează prin tăcere, el vieţuieste ca şi cum n-ar exista Dumnezeu.
Aceste idei ale Sfantului Ioan Paul II, o moştenire comună a tuturor europenilor, pot fi Preambulul Constituţiei crestine, care revin in actualitate ca urmare a dezbaterii legate de locul si rolul refugiatilor afro-asiatici dar mai ales a normelor si valorilor islamului in legislatia Germaniei reunificate. Ii vor ajuta noii veniti disperati, in mod paradoxal, pe crestini sa formuleze o Constitutie europeana, universal valabila?
http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2018/03/dilema-germana-europeana-2018.html
www.viorel-roman.ro Timisoara la 22 martie 2018