Viorel ROMAN
Panem et circenses 2004-10-30
inapoi
PANEM ET CIRCENSES _________________________________________________________ „Pâine şi circ” (Juvenal, Satire, X, 81) voiau romani în faza de decadenţă. Sub influenţa modelului asiatic, în sec. III împăratul întreţinea cu pâine şi ulei 20-25% din locuitori Romei. Şi spectacolele cu gladiatori şi băile publice erau gratis. Azi ajutorul social şi TV-ul, sportul profesionist au cam acelaşi rol pentru cei care nu au unde sau nu vor a muncii şi nu ştiu cum să omoare altfel timpul. Şomajul e în Europa în jur de 10%, în Polonia 20%. Federaţia Rusă şi Germania, care au suferit în timpul şi după cel de al doilea război mondial, au hotărât să renunţe la „pâinea şi circul” comunist şi perioadei ocupaţiei militare. În URSS, situaţie care s-a perpetuat în Rusia, peste jumătate din cetăţeni beneficează de chirii, medicamente, telefoane, bilete de călătorie, de mers la băii etc. subvenţionate de stat, mult sub nivelul preţului de cost. Şi în Germania ocupată de anglo-americani şi de sovietici s-a format un sistem social parazitar. În RFG cheltuielile de apărare erau preluate de USA şi „miracolul economic” părea fără sfârşit. În RDG, „vitrina Lagărului comunist” totul era subvenţionat, chiria, energia, sănătatea, educaţia, cultura, că nimeni nu mai ştia ce şi cât costă ceva. Spre final interdependenţa muncă-remuneraţie a fost înlocuită complet de corupţie, relaţii până când s-a prăbuşit tot Lagărul comunist. Vladimir V. Putin a decis să termine cu „pâine şi circul” sovietic şi oferă fiecăruia, care a dobândit în colectivism un privilegiu, o compensaţie bănească corespunzătoare cu valoarea actuală pe piaţă. In acest fel va face transparentă structura preţurilor, bugetului şi va asana mlaştina corupţiei colective. Şi în Germania reunificată şi suverană ajutorul de şomaj s-a redus la un an (până acum era nelimitat), după care o asistenţa financiară minimă va fi dublată, daca şomerul nu-şi găseşte un loc de muncă, de obligaţia de a presta o activitate socială pe un salariu simbolic în azile de bătrâni, parcuri publice etc. Cine refuză, pierde dreptul la orice ajutor. Raţionalizarea sistemelor sociale în Europa nu-i cunoscuta şi nici nu poate fi populară la români / moldovenii, unde fără trafic de influenţă sau şpagă, medicii, judecătorii, poliţiştii, profesorii, tot poporul ar avea dificultăţi. Ei dau miliarde de euro/an bacşiş, şperţ, comision, plocon pentru ca angrenajul social moldo-valah să fie „uns”. In România / Moldova „piaţa neagră” e egală cu cea oficială. Corupţia e o formă de protest, de supravieţuire, care pe deasupra menţine liniştea socială, iar miliardele de euro, pe care le trimit acasă cei plecaţi la munca de jos în occident, stabilizează sistemul parazitar - şase milioane de pensionari, făcuţi în mod artificial, sunt intreţinuţi de patru milioane de salariaţi -, blocajul financiar, evaziunile, scutirile de impozit, avantajele la privatizări şi la contractele de stat. Asta duce la alocarea resurselor bugetare deformată, cu consecinţa că tinerii dotaţi ori fug din ţara, ori caută o ocupaţie în „mafia” autohtonă, ceea ce nu depinde de pregătire (diplomele sunt de vânzare) sau angajament profesional, ci de calităţii care n-au nimic de a face cu munca şi societatea. Acest aspect e periculos pentru că cimentează subdezvoltarea. Fenomenul nu-l găsim numai în România / Moldova, e tipic pentru „lumea a treia”. In ciuda aparenţelor, Europa nu se va americaniza - cea de vest să devină America de Nord şi cea de est, America Latină -, ci va reintra în normal după 45 de ani de război rece şi 15 ani de tranziţie pentru o generaţie, care a fost expusă prea mult tentaţiilor privilegiilor colectiviste, corupţiei generalizate pentru a putea face faţă şi condiţiilor globalizării economiei de piaţă. Românii / moldovenii se vor elibera cu timpul din mrejele avantajelor mai mult sau mai puţin vizibile, corupţiei, după exemplul reformelor sociale din Federaţia Rusă şi Germania. Înclinaţia bimilenară a urmaşilor Romei spre „pâine şi circ” desigur că nu va dispare peste noapte, dar va pierde din atractivitatea decadenţei comuniste şi tranziţiei postrevoluţionare. Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania