Viorel ROMAN

România - integrare euroatlantica 2004-10-30
inapoi
ROMÂNIA – INTEGRARE EUROATLANTICA, RELANSARE ECONOMICA Prof. Dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Vor dem Steintor 18-22, D-28203 Bremen, Tel/Fax +49 (0)421 700015 Majoritatea românilor ortodocsi, fara a pomeni pe cei romano-catolici, greco-catolici, protestanti si pe israeliti, vor o integrare euroatlantica si o relansare economica. Pe de alta parte si crestinii occidentali doresc acelasi lucru. Totusi România si Moldova sunt obediente Bisericii Orientale condusa de la Istambul/ Moscova si apropierea de Roma nu face progrese deloc. Usurarea sau chiar inlaturarea lespedii greco-slava de pe destinul românilor nu este nici macar subiect de discutie. Este suficient a participa la o slujba a Preafericitului Parinte Teoctist la Bucuresti pentru a realiza existenta unui Zid spiritual imperimiabil. In rugaciunea sa Preafericitul ii pomeneste pe patriarhul Ecumenic, al tuturor rusilor, pe cel al Finlandei, Belorusiei, Serbiei, Greciei si Ciprului. In ciuda autocefaliei si a dorintei oilor, pastorul ii ignora complet pe occidentali. Papa Ioan Paul II a fost in toate tariile compatibile cu Apusul. In Bucuresti nu! Aici conducatorii laici si religiosi vor pastrarea „lanturilor ortodoxiei constantinopolitane si moscovite", pentru ca „Europa“ este un proiect crestin occidental in care nu-si au locul nici musulmanii si nici pravoslavnicii, care refuza dialogul. Plecind de la aceasta constatare elementara si bine cunoscuta sa trecem in revista 12 paradigme si strategii românesti in incercarea de a realiza inca imposibilul: o integrare euroatlantica si o relansare economica fara recunosterea Patriarhului Occidentului, a Papei de la Roma, ca primus inter pares. NATO Pentru a excamonta fondul problemei, intrarea in alianta militara nordatlantica in primul val a devenit deja o obsesie, cel putin a masmediei românesti. Se insinuiaza ca dupa acest prim pas va urma si cel intr-adevar decisiv pentru nevoile omului de rind, integrarea in Uniunea Europeana. In realitate intrarea in NATO nu are nimic de a face cu integrarea in UE. Turcia este de mult integrata militar in armata crestinilor occidentali, pe cind integrarea socio-economica este fara sanse de reusita datorita religiei si normelor musulmane. Pe de alta parte armata româna nu are nici o dificultate de a colabora cu occidentalii si asta de la Mircea cel Batrin, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Carol I., maresalul Antonescu pina la Presedintii Ion Iliescu si Emil Constantinescu. Armata româna a participat la razboiul crestinilor impotriva musulmanilor 1991, la actiunile din Somalia, Mozambic, Bosnia-Herzegovina iar zilele astea actioneaza in Albania. Asa ca daca acest de facto va deveni de jure in primul sau in valurile urmatoare, situatia socio-economica nu se va schimba. Isteria legata de intrarea in NATO este un alibii. Bucovina, Herta, Bugeac, Insula serpilor Autosugestiile pot duce la decizii politice. Astfel pentru a intra in NATO, presedintele Emil Constantinescu a pus problema unor sacrificii teritoriale in favoarea Ucrainei. Aceasta revendica Bucovina, Bugeacul, Tinutul Herta si Insula Serpilor pentru a semna tratatul, care ar permite Bucurestiului sa afirme ca nu mai are diferende la granita. Faptul ca astfel Constantinescu ar legitima tratatul Hitler-Stalin este trecut cu vederea. Moldova la est de Nistru este oricum in mina slavilor si Igor Smirnov declara fara menajamente ca asa zisa „Republica Modova Transnistriana“ urmeaza a fi integrata in Ucraina, ca pina in 1940, si folosita ca baza de plecare la viitoarea expansiune slava spre vest. A renunta mai degraba la teritorii, decit la o pozitie ortodoxa complet lipsita de perspective apusene va complica si mai mult problema românesca. Cu sau fara sacrificii teritoriale, România si Moldova fara tratative cu Roma, vor ramine in continuare la margine civilizatiei occidentale, prizoniere a provoslavnicilor. UE Strategia Europei occidentale, a Uniunii Europene (UE) unita la Roma in 1957 urmarea depasire dezastrelor razboaielor mondiale, realizarea unei unitatii economice si spirituale capabile sa faca fata amenintarii ruso-comuniste fara ajutor american. Dupa cum se stie, la creearea NATO-ului s-a urmarit: To keep the Americans in, the Russian out and the Germans down. Din 1989 paradigmele s-au modificat. Rusi au iesit din competitia suprematiei continentale, americanii ramin „europeni“, dar cu o influenta in scadere, iar germanii se elibereaza pe nesimtite de vechiile pacate. Marca germana care mai aminteste vag de Reichul nazist va dispare si ea, formind inpreuna cu francul francez coloana vertebrala a EURO. Aceasta moneda va crearea un nucleu de putere si stabilitate spre care România aspira. Care sunt sansele? Grecia singurul experiment ortodox in proiectul crestinilor occidentali EU, va paraseasi „Europa“ de miine, pentru ca nevoia propagandistica din perioada dictaturii comuniste a disparut ca si teama de invazia slavilor in Mediterana, iar grecii nu au dat nici un semn de dorinta de apropiere reala de occidentali. Ajutoarele economice si exemplul Greciei a influentat pina acum opinia publica româneasca. Se spera ca si România, deja asociata la UE, va urma exemplul Grecie, adica va beneficia de „integrare“ si „ajutor“ pe usa din dos, cu pile. Dupa esecul grecilor, pentru români integrarea autentica devine si mai iluzorie, mai ales ca noilor standarde economice si sociale sunt prohibitive pentru lumea contemplativa greco-pravoslavnica. Dinastia germana Pentru a umple timpul pina la implinirea destinului oriental, conducatorii religiosi si laici ai natiunii l-au activat si pe fostul monarh Mihai I. de Hohenzollern-Sigmaringen si familia uitata mai de toata lumea. Cu toate ca a abdicat in urma cu jumatate de secol ex-regele este folosit de propaganda românesca pentru a celebra intrarea „cu relatii regale“ in „Europa“. Bate totusi la ochi, ca românii trimit numai avocati straini cu justificari indoielnice in Occient. Astfel ca dezideratele, „integrarea si relansarea“ par pierdute inca de la inceput. Totul este ca elementele de baza ale integrarii in EU sa nu ajunga in constiinta si discutia publica. In acest sens readucerea ex-regelui pe tron ar facilita renasterea „orasului parazitar“, cind cite un milion de români occidentalizati, evrei, maghari si germani administrau in orasele, care nu se deosebeau in centrul lor de cele din Occident, plantatia romanesca cu 16 milioane de taranii semianalfabeti, cu o durata de viata putin deste 40 de ani. Readucerea dinastiei germane pe tronul de la Bucuresti ar salva acest model foarte ne-„european“, de trista amintire si ar dispensa o parte din clasa politica traditonala de orice efort. Totul ar fi nin nou, „cum a fost“? Evreii, maghiarii, armenii, tiganii Intru-cit românii ortodocsi refuza oportunitatea anului 1989, dialogul deschis si sincer cu occidentali, si nici acestia nu mai vor sa-i convinga cu forta ca trebuie facut ceva din proprie initiativa, s-a realizat o punte de legatura artificiala. Evreii (Silviu Brucan, Petre Roman, Adrian Severin etc.), maghiarii (Lazlo Tökes, Marko Bela etc.), armenii (Arachelian & Vosgasian), tiganii (regele Cioaba & imparatul Iulian) au devenit purtatorii de cuvint ai intereselor românilor. Si intr-adevar ei salveaza ceva din „imaginea“ izolationismului si a mizeriei României in „Europa“. Ca tertipul sa fie credibil si sa aibe legitimitate, evreilor li s-a creat chiar aureola ca ar conduce finantele lumii sau chiar destinele ei. La nivelul primitivitatii ortodoxe asta conduce la antisemitismul bine cunoscut din perioada lipsita de glorie a Legiunii „Arhangelului Mihai“ si a lui Petrache Lupu de la Maglavit, iar „lumea buna“ asteapata sa treaca valul si sa se reintoarca in despotia orientala traditionala, cind Moscova va impune intregii lumii graco-pravoslavnice Salvatorul providential.. Tranzitia este mediatizata ca perioada de trecere de la socialism la capitalism: de la „dictatura de dezvoltare“ la „democratie subdezvoltarii“. Iar vorbitorii indiferent de apartenenta etnica sau religioasa sunt la fel de euforici ca in trecut, cu toate ca realitatea devine din ce in ce mai sumbra pentru victimele tranzitiei, ca sa nu spunem inca a capitalismului salbatic. Nimeni nu sesizeaza se pare ca cei care vin cu „ajutorul“ din Vest cer pentru aceasta pseudo favoare inchiderea de combinate si de intreprinderi. Lipsa de ocupatie pe fata sau ascunsa, a celor care merg de bine de rau spre ce se numeste „loc de munca“, se regaseste in salarul minim/ pensia/ ajutorul de somaj de circa un $-USA pe zi. La acest nivel de renumerare, de a vorbi de democratiea de tip Westminster, de privatizare, de nivel de viata decent, de integrare euroatlantica, de relansare economica, de apa nepoluata, de administratie necorupta etc. intr-un cuvin de „tranzitia“ spre mai bine este un nonsens si presupune un atrenament indelungat la scoala propagandei comuniste atit pentru vorbitori cit mai ales pentru saracii si rabdatorii asculatori. De fapt asistem la celebrarea vechiul discurs oriental, astazi intoars pe dos, dar format din aceleasi ingrediente plus lustru de „imagine“ garantat de un organ guvernamental in Piata Victoriei. Relansarea nu este altceva decit „dezvoltare economica“ din vechiile manuale de Socialism Stiintific, tot asa cum „integrarea euroantlantica“ e vechia „cooperare internationala“. Deosebirea este ca „integrare“ este mai iluzorie decit „cooperare“, iar dezvoltarea economica a disparut mai complet. Este o enigma si un miracol cum este posibil de a repeta convingator in fata multimilor ca are loc o relansare economica in România cind singura preocupare a conducatorilor este lichidarea vechii mosteniri, a acumularii primitive de capital din perioada dictaturii de dezvoltare. Iar daca industria a scazut la jumatate si apoi creste cu citeva procente vorbim astazi de relansare, nu de dezvoltare si ne gindim la modernizarea de tip nou. Miracolul supravietuirii in aceasta perioada de tranzitie spre capitalismul salbatic sau cu fata umana - alternativa pare inca a fi incerta - il gasim in coruptie si piata paralela, forme ancestrale de depasire a vremurilor de restriste, dar si in noul efort de modernizare. Coruptia, piata neagra sunt alte piese de rezistenta in jocul „cum ne ascundem si tragem de timp“. Intr-o sociatate angajata in tranzitia spre capitalismul pe care-l nu vrea nimeni pentru el ci pentru altii si unde totul se masoara in $ USA, nu este o surpriza ca normele morale ale socialismului au fost inlocuite cu cele monetare ale $-lui. Daca acesta este consensul general, este de la sine inteles ca cel care au mai multi $, este cel mai bun si demn de urmat. Noua meritocratie financiara nu se putea forma prin munca cinstita, ci prin mijloace mai mult sau mai putin ilicite. Majoritatea populatiei incearca si ea unde si ce poate. In cel mai rau caz protesteaza, astfel coruptia este pentru cei marginalizati o forma de protest la fel de legitima ca inbogatirea profitorilor schimbarii regimului. Directorul Serviciului Român de Informatii a confirmat, ceea ce mai toata lumea stia: peste jumatate din activitatea economica din România, adica din suma produselor si serviciilor realizate, are loc pe piata neagra, paralela etc. Acest sector in care statul nu prea are acces absoarbe o parte din agresivitatea si nemultumirea celor care in perioada de tranzitia au pierdut locul de munca, speranta unei locuite, a unei asigurari de batrinete etc. Investitorii Integrarea Republicii Democratice Germane in RFG, Uniunea Europeana a solicitat pina acum sase sute de miliarde $ USA. Rezultatele sunt modeste, dar nu exista nici o indoiala ca dupa depasirea generatiei infestata de normele ortodoxo-comuniste, se va instala si la rasarit de Elba normalitatea vestica. Pentru o integrare similara si a României in UE este nevoie probabil de o suma si mai mare de investitii. Realitatea este ca un asemenea efort financiar este o utopie. Atit marile puteri cit si companiile internationale nu dispun de un volum financiar necesar românilor si nici nu si-au exprimat niciodata intentia in acest sens. Mirajul investitorilor strategici este mai mult un succes al propagandei românesti pentru zu intern, decit o perspectiva reala. Occidentul acorda un miliard $ USA pe an pentru a inpiedica o expolzie sociala si a oferi o sansa conducatorilor sa se dezmeticeasca din vechia contemplare izolationista. Modernizarea de tip comunista a fost depasita de modelele apusene. Acesta este motivul renuntarii lui Gorbaciov a intregului esafodaj ortodoxo-pravoslavnic. Atit Imperiul Rus cit si trilaterala ortodoxa balcanica România, Bulgaria si Serbia trebuie sa-si adapteze acum structurile si mentalitatea fortei de munca dupa modelele apusene, daca nu vrea sa vegeteze la periferia civilizatiei. Este posibil acest efort intr-o societate in care normele de conduita sunt orientate exact in sens contrar? Ortodocsi pretuiesc contemplarea, responsabilitatea colectiva, occidentali actiunea, individul. Ambele forme de existenta crestina isi au traditiile, meritele lor si binecunoscuta obligatia de a se unii. Aspiratia crestinilor orietali spre modernizarea occidentala este desigur autentica, dar ii lipseste inca vointa, capacitatea de a integra normele vestice. Esecul schimbului de informartii cu occidentul fara o coordonare reala este eclatanta. Cooperarea mimata, fara rezultate a românilor cu occidentul a inceput cu un intens schimb de informatii. S-a remarcat un interes deosebit in a reincepe pe toate planurile - mai putin cel religios - dialogul intrerupt la sfirsitul razboiului, iar mijloacele tehnice fac ca distantele sau difuzarea informatilor sa fie practic insignifiante. De aici iluzia ca schimbul de informatii va genera o coordonare a activitatii, in primul rind economice. Dovada ca aceste rituale nu au dus la o coordonare sau cooperare reala este injumatatirea nivelului de trai din România. De aceea 1996 s-au refuzat „formele fara fond“ ale PDSR-ului si presedintele Emil Constantinescu incearca depasirea mimicriului, a simularii, dar cu acelasi program de reforma, relansarea, integrarea, privatizarea si aceiasi intermediari evrei, maghiari, armeni. Singura inovatie este inlocuirea tiganilor cu ex-regele Mihai. O alternativa la depasirea izolarii si a unei coordonari reale a activitatilor româno-occidentule nu exista. Toate drumurile duc la Roma! Se observa ca numai acele tari in care Papa de la Roma este binevenit, se califica pentru „integrare si relansare“ in EU: Praga, Budapesta, Warsovia (grupul de la Visegrad), Sarajevo (Bosnia-Herzegovina). CSI/ Rusia si Trilaterala greco-pravoslavnica balcanica - România, Bulgaria si Serbia - vor urma in curind sau isi vor reconstitui despotia bizantino-orientala in izolarea si mizeria traditionala? __________________________________________