Viorel ROMAN
Biserica - Statul / Recenzie de Doina Dragut 2016-08-22
inapoi
http://confluente.ro/doina_dragut_1471930206.html

http://revistasingur.ro/altele/15400-viorel-roman-biserica-statul?q=altele/15400-viorel-roman-biserica-statul


Biserica - Statul

Recenzie de Doina Dragut, redactor sef, al revistei de cultura universalra Constelatii diamantine, Craiova, august 2016, p.3.

Cartea aparuta la Timisoara, Artpress, 2016, 168 p. este o lucrare „în mare parte colectiva”, cum mrturisete autorul, si se deosebete de celelalte carti ale istoricului Viorel Roman, aparute în anii anteriori.

Fiind lansate în spatiul virtual, articolele d-lui Viorel Roman, în mare parte eseuri de interes major, ale Europei, în general, si ale României, în particular, sunt dezbatute si completate, adesea existând opinii diferite sau polemici incitante între autor si partenerii de dialog. Gasim în carte articolele si comentariile d-lor: Ioan Miclau (Australia), Ioan Geana (România), Dimitrie Grama (Danemarca / Gibraltar), Corneliu Vlad (România), Ion Marin Almjan (România) etc.

Dupa 1990, Viorel Roman, în fiecare an, a publicat câte un volum intitulat „România, anul ...”, unde apar articole, interviuri, opinii în care se încearca o deschidere spre cititor si totodata o incitare la dialog.

Plecat în Germania Federal, în 1972, Viorel Roman este profesor la Universitatea din Bremen, unde a devenit „consilier academic pe viata”. Este corespondent pentru Vocea Americii, Washington, expert al Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare si membru al Academiei Româno-Americane.

În prefata acestei cartii „Biserica - Statul”, autorul ne spune ca scriitorul Corneliu Leu i-a propus, în urma cu doi ani, sa publice o carte împreuna. Au pornit de la un interviu, pe care Corneliu Leu l-a completat competent cu mai multe pasaje si idei din articolele lui Viorel Roman si l-a publicat în „Caietul Nr. 8” de „dezbateri, opinii si considerente referitoare la nevoile României”. Dar, dupa cum bine stim, Corneliu Leu a plecat din lumea aceasta, lasându-i autorului povara de a duce la bun sfârsit proiectul. Se pare ca Viorel Roman s-a achitat, onorabil, de obligatie, publicând, anul acesta, cartea de care ne ocupam si pe care i-o dedica, in memoriam, prietenului sau.

În „Caietul Nr. 8”, Corneliu Leu afirma „... publicistica lui Viorel Roman circula astzi foarte mult în cercurile academice si printre românii de pretutindeni, oglindind punctul de vedere personal al unui om ce cauta resursele unui posibil progres pentru neamul sau, dar care se exprima altfel, nefiind legat de servitudinele, prejudecatile sau obligatiile guvernamental-administrative ale celor din tara”.

Cu un punct de vedere original, scriitorul si istoricul Viorel Roman are o mare si valoroasa capacitate de a analiza si interpreta istoriceste actualitatea si, cu o ampla cunoastere politica si o critica obiectiva lucida, face un exercitiu analitic asupra societatii românesti raportate la fenomenul european si la cel mondial.

În „Statul si Biserica, 2014”, citim: „Privit din Centru, realitatea româneasca nu se deosebeste de cea din alte tari de la Periferie. Altele sunt fireste, perspectiva si speranta Periferiei, raportându-se la Centru, de unde vin toate impulsurile politice, culturale, socio-economice si, nu în ultimul rând, cele teologice, cele hotrâtoare.”

Credinta, religia si politicul, observa autorul, „se interconditioneaza pe plan national si mai ales international, dupa cum vedem în mereu actuala problema - Chestiunea Orientala, în care moldo-valahii (1774-) apoi toi românii (1918-) sunt împartiti nolens, volens.”

Referitor la Uniunea European, Viorel Roman spune ca aceasta, fiind o quasi federatie de state foarte eterogene, cu trei religii - catolica, protestanta, ortodoxa - si cu trei traditii de drept - roman, anglo-saxon si bizantin -, este, ab ovo, „o constructie subreda care nu se mai bucura de credit”. Cum si cât va rezista? Raspunsul este: „daca aceasta nava, la prima adiere de vânt de primvara greco-ortodox, a intrat în derivia si legile nu mai sunt respectate, tratatele trebuie deja revizuite, atunci, la prima furtuna de toamna a Chestiunii Orientale, se va scufunda la fel ca ambarcatiunile de unica folosinta ale refugiatilor care traverseaz disperati Marea Egee sau Mediterana, la fel de spectaculos ca Titanic-ul, în timp ce orchestra de la bord cânta, seductor, pâna la disparitia, în adâncuri, a colosului.”

Mai departe, gasim reflectii valoroase de mare îndrazneala: „În ciuda aparentelor, nu greco-ortodocsii sau refugiatii musulmani si idolatri, veniti la munca de jos în Vest, sunt Calul troian din UE, ci Axa maritima, a comerciantilor calatori, Washington-Londra-Ierusalim în concurenta, incompatibila cu Axa continentala, a agricultorilor si meseriasilor sedentari, Paris-Berlin-Moscova”.

Disensiunile dintre axa maritima si cea continentala sunt din antichtate în plan politic si religios. Exista o lupta si pe plan economico-financiar: „marii economisti ai lumii sunt scotieni sau evrei, de la fondatorii Adam Smith, David Ricardo pâna la Galbreith si Ben Bernanke, de aceea nu e surprinzator ca în lupta dintre dolarul SUA si EURO s-au refacut fronturile. Cine va învinge, modelul EURO sau cel maritim, $? Incompatibilitatea e evident, dreptul roman este valabil în Europa, pe când în Anglia/SUA, precedentul e hotrâtor. (...) Anglia nu e EURO-Land si profita de dificultatile financiare ale Europei. (...) Daca SUA decad si se vor dezmembra ca URSS, evreii revin în Europa. La Berlin s-a refacut deja comunitatea evreiasc interbelica, la care se adauga zeci de mii de tineri israelieni, venii aici sa nu piarda startul ascensiunii Germaniei.”

Realitatea secolului XXI este descrisa astfel: „Noua generatie revine la normal, elimina bunstarea artificiala, pe credit (tip PIIGS), renunta la privilegiile din vremea luptei cu ortodoxo-comunismul, ajuns falimentar si el din aceiasi cauza, si mai ales trebuie sa promoveze competitia si inovatia. În caz contrar, cetatea Europa pierde lupta si se va destrma în mici state clientelare slabe, dependente. (...) Individual, românii sunt competitivi in Europa, de ce nu sunt ei si colectiv, la ei acasa?”

Desi traieste în Germania, Viorel Roman este un bun român si un încrâncenat factor analizator al realitatilor românesti, în contextul european si mondial, si, bineîneles, un foarte bun cunoscator al istoriei si religiei natiunii sale, pe care o defineste în felul urmator:

„România este singura tara în al carei nume se regaseste Roma”.