Viorel ROMAN
Ortodoxie - Occident, 2016 (1) 2016-02-29
inapoi
http://www.totpal.ro/ortodoxie-si-occident-2016-de-viorel-roman/


ORTODOXIE - OCCIDENT, 2016 (1)
de Viorel Roman
Papa Francisc si Patriarul Moscovei si al intregii Rusii Kiril
si Declarație lor comuna, feb. 2016
Mult stimate d-le Vladimir V. Putin
Rusia 2014
Revin rusii
Modelul ortodox
Negustorii de popoare
Sfântului Sinod al Bisericii Greciei, 2011
Misiunea imperiala a Moscovei
NELINISTEA MOSCOVEI
RUSIA, MOLDOVA SI ROMÂNIA
CHESTIUNEA ORIENTALA
ORTODOXIE SI OCCIDENT, 2003
Bremen, februar 2016
Papa Francisc si Patriarul Moscovei si al intregii Rusii Kiril,
al carei Biserica e in simfonie cu presedintele Federatiei Ruse, Vladimir V. Putin, urmasul imparatilor Romei crestine si protector panortodox, s-au intalnit pentru prima data in istoria crestinismului si au facut o Declaratie comuna la Havana, 12 feb. 2016, privind ”relațiile reciproce dintre Biserici, problemele esențiale ale fraților noștri și perspectivele de dezvoltare a civilizației umane”, care schimba soarta lumii.
Papa si patriarhul rus au evidentiat aspiratia la unitatea crestinilor, au condamnat persecuția fraților din diferite tari, au lansat un apel la pace in Orient și Ucraina. Ortodocsii si catolicii trebuie sa dea o marturie comuna pentru adevar, pentru a putea promova valorile creștine in Europa, in special familia inteleasa ca uniune intre un barbat și o femeie si sacralitatea vieiii umane. Declarația comuna constata convingator si lapidar ”nu suntem concurenti, ci frati”.
Contemporanii n-au constientizat ca Imperiul Roman de Apus a disparut in 476, ca lumea crestina s-a fracturat la Marea Schisma in 1054, ca ridicarea anatemei dintre est si vest 1965 a dus la terminarea razboiului rece in 1989. De aceea Declaratia papei si patriarhul Rusiei, de care depind 2/3 dintre ortodocsii, ne deschide o perspectiva greu de integrat in imaginea noastra actuala despre lume, grevata de o mie de ani de prejudecati reciproce persistente, nu de rare ori absurde.
Dupa Marea Schisma, amenintat de islam, Imparatul Imperiului Roman de Rasarit, seful Bisericii ortodoxe, cere ajutor papei de la Roma, care organizeaza o serie de cruciade, 1096-1399, pentru refacerea unitatii crestine, dar Constantinopolul, a "doua Roma" cade sub turci. De atunci sunt in disgratie cruciatii la greci si teutonii la rusi. Cum gandeau ei ne e greu accesibil, totusi sunt judecati mereu fara drept de apel.
Esescul refacerii unitatii crestine cu spada a cruciatilor, care a durat putin peste jumatate de secol, a dus la refacerea pasnica a unitatii la Conciliul de la Florenţa 1439, care nici ea nu a dat roade, dar a creat conditiile emanciparea sociala si nationala a ucrainienilor 1593 si romanilor 1698 prin unirea lor cu Roma. Cu toate ca ii intalegem mai bine pe greco-catolici, decat pe cruciati, ne este greu sa gandim constructiv, sa mergem mai departe pe drumul refacerii unitatii lui Iiisus Hristos.
Un alt exemplu. Inchiziţia lupta impotriva avorturilor cauzate de asa zise vrajitoare pentru a reface pierderile din vremea ciumei negre, cand au murit o treime din populatia Europei. Apoi crestini, mult mai numerosi raspandesc Evanghelia pe toate continentele. Ca si la cruciatii, unitii, ortodocsii vedeaju pana acuma jumătatea goala a paharului, despartiti fiind de fratii lor din vest de o Cortina de Fier islamica si apoi marxist-leninista, ambele dublate de o propaganda neagra antioccidentala. Chiar si dupa 1989 colonialismul, imperialismul, modialismul au conotatii negative un est.
Dupa Bizant, Tarii celei de „a treia Roma“ au purtat opt cruciade ortodoxe impotriva Sultanilor dar de fiecare data au fost opriti la Constantinopol de occidentali, care aveau in vedere, refacerea unitatii crestine, nu adancirea prapastiei Schismei prin succese militare efemere si unilaterale. Vezi: Chestiunea Orientala, 1774-1923; Siria.
Războaiele napoleoniene ii apropie oarecum pe ortodocsi de Europa. Prin cultura ei se reorientează laic spre vest, dar refacerea unitatii crestine e neglijata si chiar boicotata. Urmeaza doua secole de confuzii romantice, nationaliste, materialiste, socialiste, national-socialiste, comuniste, internationaliste etc., doua razboaie mondiale si unul rece pana cand Moscova si Roma gasesc 1989 un modus vivendi.
In luna iunie a.c. Sfantul si Marele Sinod Panortodox nu mai are loc in Biserica Sfanta Irina din Constrantinopol / Istanbul cum era prevazut, ci in Grecia, ca urmare a doborarii unui avion de lupta rusesc, care avea misiunea de a-i proteja pe crestinii din Siria, de catre turco-musulami cu tehnologie NATO. Independent de acest accident grav, acum sunt intrunite toate conditiile de a depasi prejudecatiile schitate mai sus si mult mai mult decat atata. Papa Francisc si patrirahul Kiril au taiat nordul gordial al refacerii unitatii, care deschid noi perspectivele de dezvoltare a civilizației umane.
viorel-roman.ro
viorel-roman-bremen.over-blog.de/
Bremen, februar 2016

Declarație comună
Papa Francisc și Patriarhul Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii

”Harul Domnului Isus Hristos, dragostea lui Dumnezeu și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți” (2 Cor 13, 13).

1. Prin voia lui Dumnezeu Tatăl, de la care vine tot darul, în numele Domnului nostru Isus Cristos și cu ajutorul Duhului Sfânt, Mângâietorul, noi, papa Francisc și Kirill, patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, ne-am întâlnit astăzi în Havana. Îi aducem mulțumire lui Dumnezeu, preamărit în Preasfânta Treime, pentru această întâlnire, prima din istorie.Cu bucurie ne-am regăsit ca frați în credința creștină care se întâlnesc pentru a "vorbi prin viu grai" (In 12, 2), de la inimă la inimă, și să discute despre relațiile reciproce dintre Biserici, de problemele esențiale ale fraților noștri și de perspectivele de dezvoltare a civilizației umane.

2. Întâlnirea noastră fraternă a avut loc în Cuba, la răscrucea dintre Nord și Sud, între Est și Vest. Din această insulă, simbol al speranțelor "Lumii Noi" și al evenimentelor dramatice din istoria secolului XX, adresăm cuvintele noastre tuturor popoarelor din America Latină și de pe celelalte continente. Ne bucurăm că credința creștină este în creștere aici într-un mod dinamic. Puternicul potențial religios al Americii Latine, tradiția sa creștină pluriseculară, făurită prin experiența personală a milioane de oameni, sunt garanția unui mare viitor pentru această regiune.

3. Întâlnindu-ne departe de vechile litigii din ”Lumea Veche”, simțim cu o forță deosebită necesitatea unei lucrări comune între catolici și ortodocși, care sunt chemați, cu blândețe și respect, să dea cont înaintea lumii de speranța care este în noi (cf. 1 Pt 3, 15).

4. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru darurile primite de la intrarea în lume a unicului său Fiu. Împărtășim aceeași Tradiție spirituală a primului mileniu al creștinismului. Martorii acestei Tradiții sunt Preasfânta Maică a lui Dumnezeu, Fecioara Maria, și Sfinții pe care îi cinstim. Printre aceștia se află nenumărați martiri care au dat mărturie pentru fidelitatea lor față de Cristos și au devenit ”sămânță de creștini”.

5. In ciuda acestei Tradiții comune a primelor zece secole, catolicii și ortodocșii, de aproape o mie de ani, sunt lipsiți de comuniune în Euharistie. Suntem despărțiți de rănile provocate de conflictele unui trecut îndepărtat sau recent, de divergențele, moștenite de la străbunii noștri, în înțelegerea și explicitarea credinței noastre în Dumnezeu, unul în trei Persoane, Tatăl și Fiul și Sfântul Duh. Deplângem pierderea unității, consecință a slăbiciunii umane și a păcatului, care a avut loc în ciuda rugăciunii sacerdotale a lui Cristos Mântuitorul: "Ca toți să fie una. După cum tu, Părinte, ești în mine și eu în tine, să fie și ei în noi una"”(In 17, 21).

6. Conștienți de permanența a numeroase obstacole, ne dorim ca întâlnirea noastră să contribuie la refacerea acestei unități voite de Dumnezeu, pentru care s-a rugat Cristos. Fie ca această întâlnire a noastră să inspire creștinii din întreaga lume să se roage Domnului cu fervoare reînnoită pentru unitatea deplină a tuturor discipolilor săi. Într-o lume care așteaptă de la noi nu doar cuvinte, dar acțiuni concrete, fie ca această întâlnire să devină un semn de speranță pentru toți oamenii de bunăvoință!

7. În determinarea noastră de a face tot ce este necesar pentru a depăși divergențele istorice pe care le-am moștenit, vrem să ne unim eforturile pentru a mărturisi Evanghelia lui Cristos și patrimoniul comun al Bisericii din primul mileniu, răspunzând împreună la provocările lumii contemporane. Ortodocșii și catolicii trebuie să învețe să dea o mărturie unită pentru adevăr în domeniile în care acest lucru este posibil și necesar. Civilizația umană a intrat într-o perioadă de schimbări epocale. Conștiința noastră creștină și responsabilitatea noastră pastorală nu ne autorizează să rămânem pasivi în fața provocărilor care necesită un răspuns comun.

8. Privirea noastră se îndreaptă în primul rând la regiunile lumii în care creștinii sunt victime ale persecuției. În multe țări din Orientul Mijlociu și din nordul Africii, frații și surorile noastre în Cristos sunt exterminați ca familii, sate și orașe întregi. Bisericile lor au fost devastate și jefuite în mod barbar, obiectele lor sacre au fost profanate iar monumente lor, distruse. În Siria, Irak și în alte țări din Orientul Mijlociu, constatăm cu durere exodul masiv al creștinilor din țara din care credința noastră a început să se răspândească și în care ei au trăit încă din timpul apostolilor, împreună cu alte comunități religioase.

9. Chemăm comunitatea internațională să acționeze de urgență pentru a preveni expulzarea în continuare a creștinilor din Orientul Mijlociu. Ridicându-ne glasul în apărarea creștinilor persecutați, vrem să ne exprimăm compasiunea noastră pentru suferința îndurată de credincioșii altor tradiții religioase care au devenit, de asemenea, victime ale războiului civil, haosului și violenței teroriste.

10. În Siria și Irak, violența a provocat deja mii de victime, lăsând milioane de oameni fără adăpost și resurse. Îndemnăm comunitatea internațională să se unească pentru a pune capăt violenței și terorismului și, în același timp, pentru a contribui prin dialog la restabilirea rapidă a păcii civile. Este esențial să se asigure un ajutor umanitar la scară largă populațiilor suferinde și numeroșilor refugiați din țările învecinate. Cerem tuturor celor care pot influența soarta persoanelor răpite, printre care se numără mitropoliții de Alep, Pavel și Ioan Ibrahim, răpiți în aprilie 2013, ca să facă tot ceea ce este necesar pentru eliberarea rapidă a acestora.

11. Înălțăm rugăciunile noastre la Cristos, Mântuitorul lumii, pentru restabilirea păcii în Orientul Mijlociu, care este ”rodul dreptății” (cf. Is 32, 17), pentru a se întări conviețuirea frățească între diferitele populații, Biserici și religii prezente, pentru întoarcerea refugiaților la casele lor, vindecarea celor răniți și odihna sufletelor celor nevinovați care au fost uciși.

Ne îndreptăm, cu un apel stăruitor spre toate părțile care pot fi implicate în conflicte, să dea dovadă de bunăvoință și să se așeze la masa negocierilor. În același timp, este necesar să se depună orice efort din partea comunității internaționale pentru a pune capăt terorismului, cu ajutorul unor acțiuni comune, unite și coordonate. Facem apel la toate țările implicate în lupta împotriva terorismului, pentru a acționa în mod responsabil și prudent. Îi îndemnăm pe toți creștinii și pe toți cei care cred în Dumnezeu să se roage cu înflăcărare la Providența Creatorului lumii ca să ferească creația sa de distrugere și să nu îngăduie un nou război mondial. Pentru ca pacea să fie durabilă și demnă de încredere, sunt necesare eforturi specifice menite să redescopere valorile comune care ne unesc, întemeiate pe Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos.

12. Ne închinăm în fața martiriului celor care, cu prețul vieții lor, dau mărturie pentru adevărul Evangheliei, alegând moartea în locul apostaziei de Cristos. Credem că acești martiri ai timpului nostru, care aparțin la diferite Biserici dar sunt uniți printr-o suferință comună, reprezintă un zălog al unității creștinilor. Vouă, celor care suferiți pentru Cristos, vă este adresat acest cuvânt al apostolului: "Preaiubitilor, ... întrucât participați la suferințele lui Cristos, bucurați-vă, ca să puteți tresălta de bucurie și la arătarea gloriei lui" (1 Pt 4, 12-13).

13. În această epocă zbuciumată, dialogul inter-religios este indispensabil. Diferențele în ceea ce privește înțelegerea adevărurilor religioase nu trebuie să împiedice oamenii de diferite credințe să trăiască în pace și în armonie. În actualele circumstanțe, liderii religioși au o responsabilitate specială de a-i educa pe credincioșii lor într-un spirit de respect față de convingerile celor care aparțin celorlalte tradiții religioase. Sunt absolut inacceptabile încercările de justificare prin sloganuri religioase a acțiunilor criminale. Nici o crimă nu poate fi comisă în numele lui Dumnezeu, pentru că ”Dumnezeu nu este un Dumnezeu al dezordinii, ci al păcii" (1 Cor 14, 33).

14. În afirmarea înaltei valori a libertății religioase, îi mulțumim lui Dumnezeu pentru reînnoirea fără precedent a credinței creștine care se întâmplă acum în Rusia și în multe țări din Europa de Est, unde regimurile atee au dominat timp de decenii. Astăzi, lanțurile ateismului militant s-au sfărâmat și în multe locuri creștinii pot profesa liber credința lor. Într-un sfert de secol s-au construit zeci de mii de noi biserici și s-au deschis sute de mănăstiri și școli teologice. Comunitățile creștine duc înainte o importantă activitate caritabilă și socială, oferind o asistență diversificată celor nevoiași. Catolicii și ortodocșii de multe ori lucrează împreună cot la cot. Ei dovedesc existența unor temelii spirituale comune ale conviețuirii umane, dând mărturie pentru valorile Evangheliei.

15. În același timp, suntem preocupați de situația din multe țări unde creștinii se confruntă din ce în ce mai des cu o limitare a libertății religioase, a dreptului de a-și mărturisi credința lor și posibilitatea de a trăi în conformitate cu acestea. În special, constatăm că transformarea unor țări în societăți secularizate, străine de orice referință la Dumnezeu și la adevărul său, constituie o gravă amenințare pentru libertatea religioasă. Este pentru noi o sursă de neliniște, limitarea actuală a drepturilor creștinilor, dacă nu chiar discriminarea lor, atunci când unele forțe politice, susținute de ideologia unui secularism adesea foarte agresiv, încearcă să-i împingă la marginea vieții publice.

16. Procesul de integrare europeană, care a început după secole de conflicte sângeroase, a fost întâmpinat de mulți cu speranță, ca o garanție a păcii și securității. Cu toate acestea, invităm la a rămâne vigilenți față de o integrare care nu ar respecta identitățile religioase. Păstrând deschiderea față de contribuția altor religii la civilizația noastră, suntem convinși că Europa trebuie să rămână fidelă rădăcinile sale creștine. Cerem creștinilor din vestul și din estul Europei să se unească pentru a-l mărturisi împreună pe Cristos și Evanghelia sa, astfel încât Europa să-și păstreze sufletul său format de două mii de ani de tradiția creștină.

17. Privirea noastră se îndreaptă spre oamenii care se află în situații de mare dificultate, care trăiesc în condiții de nevoie extremă și de sărăcie, în timp ce sunt în creștere bogățiile materiale ale umanității. Nu putem rămâne indiferenți față de soarta a milioane de migranți și refugiați care bat la ușa țările bogate. Consumul dezlănțuit, așa cum se observă în unele țări mai dezvoltate, epuizează treptat resursele planetei noastre. Inegalitatea crescândă în distribuția bunurilor pământești mărește sentimentul de nedreptate față de sistemul de relații internaționale care s-a instaurat.

18. Bisericile creștine sunt chemate să apere cerințele dreptății, respectarea tradiției popoarelor și solidaritatea autentică cu toți cei care suferă. Noi, creștinii, ar trebui să nu uităm că ”Dumnezeu a ales cele nebune ale lumii ca să-i facă de rușine pe cei înțelepți. Dumnezeu a ales cele slabe ale lumii, ca să le facă de rușine pe cele puternice. Dumnezeu a ales cele de jos ale lumii și disprețuite, ba chiar cele ce nu sunt, ca să le distrugă pe cele ce sunt, așa încât nimeni să nu se poată mândri înaintea lui Dumnezeu” (1 Cor 1, 27-29).

19. Familia este centrul natural al vieții umane și al societății. Suntem preocupați de criza familiei din multe țări. Ortodocșii și catolicii împărtășesc aceeași concepție despre familie și sunt chemați să dea mărturie că aceasta este o cale de sfințenie, care dovedește fidelitatea soților în relațiile lor reciproce, deschiderea lor la procreare și educarea copiilor, la solidaritatea între generații și respectul pentru cei mai slabi.

20. Familia se întemeiază pe căsătorie, un act liber și credincios de iubire dintre un bărbat și o femeie. Iubirea este cea care sigilează unirea lor și îi învață să se accepte unul pe altul ca un dar. Căsătoria este o școală de iubire și fidelitate. Regretăm că alte forme de conviețuire sunt puse acum pe același nivel al acestei uniuni, în timp ce conceptul de paternitate și maternitate ca vocație particulară a bărbatului și a femeii în căsătorie, consfințită de tradiția biblică, este îndepărtat din conștiință publică.

21. Facem apel la toți oamenii să respecte dreptul inalienabil la viață. Milioane de copii sunt lipsiți de însăși posibilitatea de a se naște în lume. Vocea sângelui copiilor nenăscuți strigă către Dumnezeu (cf. Gn 4, 10). Dezvoltarea așa-numitei eutanasii face astfel încât persoanele în vârstă și cei infirmi încep să se simtă o povară excesivă pentru familiile lor și pentru societate, în general. Suntem, de asemenea, preocupați de dezvoltarea tehnicilor de reproducere asistată medical, pentru că manipularea vieții umane este un atac la bazele existenței omului, creat după chipul lui Dumnezeu. Credem că este de datoria noastră să reamintim imutabilitatea principiilor morale creștine, bazate pe respectarea demnității omului chemat la viață, după planul Creatorului.

22. Astăzi, dorim să ne adresăm în mod special tinerilor creștini. Voi, tineri, aveți îndatorirea de a nu ascunde talantul în pământ (cf. Mt 25, 25), ci de a utiliza toate capacitățile pe care Dumnezeu vi le-a dat pentru a confirma în lume adevărul lui Cristos, pentru a întruchipa în viața voastră poruncile evanghelice ale iubirii de Dumnezeu și de aproapele. Nu vă fie teamă să mergeți împotriva curentului, apărând adevărul lui Dumnezeu, la care normele seculare de astăzi sunt departe de a se conforma întotdeauna.

23. Dumnezeu vă iubește și așteaptă de la fiecare dintre voi să fiți ucenicii și apostolii săi. Fiți lumina lumii pentru cei din jurul vostru, pentru ca văzând faptele voastre bune, să-l preamărească pe Tatăl vostru, care este în ceruri (cf. Mt 5, 14, 16). Educați-vă copiii în credința creștină, transmiteți-le mărgăritarul de preț al credinței (cf. Mt 13, 46) pe care ați primit-o de la părinții și strămoșii voștri. Amintiți-vă că ”ați fost cumpărați cu un preț mare” (1 Cor 6, 20), cu prețul morții pe cruce a Omului-Dumnezeu, Isus Cristos.

24. Ortodocșii și catolicii sunt uniți nu doar de aceeași Tradiție a Bisericii primului mileniu, dar și de misiunea de a predica Evanghelia lui Cristos în lumea de azi. Această misiune presupune respectul reciproc față de membrii comunităților creștine și exclude orice formă de prozelitism. Nu suntem concurenți, ci frați, și de această viziune trebuie să fie călăuzite toate acțiunile noastre reciproce și cele față de lumea externă. Îi îndemnăm pe catolicii și ortodocșii din toate țările să învețe să trăiască împreună în pace și iubire, și să aibă ”unii față de alții aceleași sentimente" (Rm 15, 5). De aceea, nu putem accepta uzul mijloacelor neloiale pentru a-i incita pe credincioși să treacă de la o Biserică la alta, negând libertatea lor religioasă și tradițiile lor. Suntem chemați să punem în practică porunca apostolului Pavel care și-a făcut ”o cinste din a predica Evanghelia mai ales acolo unde nu fusese vestit numele lui Cristos, ca să nu clădesc pe temelia altuia” (Rm 15, 20).

25. Sperăm ca întâlnirea noastră să contribuie, de asemenea, la reconciliere acolo unde există tensiuni între greco-catolici și ortodocși. Astăzi este clar că metoda «uniatismului» din trecut, înțeleasă ca unire a unei comunități la alta, separând-o de Biserica sa, nu este o modalitate care permite restabilirea unității. Cu toate acestea, comunități bisericești care au apărut în aceste circumstanțe istorice au dreptul de a exista și de a întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a satisface nevoile spirituale ale credincioșilor lor, căutând în același timp să trăiască în pace cu vecinii lor. Ortodocșii și greco-catolicii trebuie să se împace și să găsească forme reciproc acceptate de a trăi împreună.

26. Deplângem confruntarea din Ucraina care a provocat deja multe victime și nenumărate răni pentru locuitorii pașnici și a aruncat societatea într-o criză economică și umanitară gravă. Invităm toate părțile implicate în conflict la prudență, solidaritate socială și acțiune pentru a construi pacea. Îndemnăm Bisericile noastre din Ucraina să lucreze pentru a ajunge la armonie socială, să se abțină de la a participa la confruntare și să nu susțină o ulterioară dezvoltare a conflictului.

27. Sperăm ca schisma dintre credincioșii ortodocși din Ucraina să fie depășită pe baza normelor canonice existente, ca toți creștinii ortodocși din Ucraina să trăiască în pace și armonie, iar comunitățile catolice ale țării să contribuie în așa fel încât să se vadă din ce în ce mai mult fraternitatea creștină.

28. În lumea contemporană, cu multiple fațete și, totuși, unită printr-un destin comun, catolicii și ortodocșii sunt chemați să colaboreze frățește la vestirea Evangheliei mântuirii, pentru a mărturisi împreună demnitatea morală și libertatea autentică a persoanei ”pentru ca lumea să creadă” (In 17, 21). Această lume, din care dispar treptat pilonii spirituali ai existenței umane, așteaptă de la noi o puternică mărturie creștină în toate domeniile vieții personale și sociale. De capacitatea noastră de a da mărturie împreună în aceste timpuri dificile pentru Duhul adevărului depinde în mare măsură viitorul omenirii.

29. În această mărturie îndrăzneață pentru adevărul lui Dumnezeu și Vestea cea bună a mântuirii, să ne susțină Omul-Dumnezeu Isus Cristos, care ne întărește spiritual cu făgăduința sa infailibilă: ”Nu te teme, turmă mică, pentru că i-a plăcut Tatălui vostru să vă dea împărăția” (Lc 12, 32)!

Cristos este izvor de bucurie și speranță. Credința în El transformă viața umană, o umple cu semnificație. De acest fapt au ajuns să se convingă, prin intermediul experienței, toți cei la care se pot aplica cuvintele apostolului Petru: ”Voi, care odinioară nu erați popor, acum sunteți poporul lui Dumnezeu; voi, care nu aveați parte de îndurare, acum ați obținut îndurare” (1 Pt 2, 10).

30. Pătrunși de recunoștință pentru darul înțelegerii reciproce, manifestat în timpul întâlnirii noastre, privim cu speranță la Preasfânta Maică a lui Dumnezeu, chemând-o în ajutor prin cuvintele străvechii rugăciuni: ”Sub ocrotirea ta alergăm, preasfântă Născătoare de Dumnezeu!” (Sub tuum praesidium – n.t.). Prin mijlocirea ei, Fericita Fecioară Maria să-i încurajeze la fraternitate pe cei care o cinstesc, pentru ca toți să fie uniți din nou, la vremea hotărâtă de Dumnezeu, în pace și armonie, într-un singur popor al lui Dumnezeu, spre gloria Preasfintei și Nedespărțitei Treimi!

+Francisc, +Kirill,

Episcopul Romei, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii

Papa Bisericii catolice

12 februarie 2016, Havana (Cuba)


Excelenta, mult stimate domnule Vladimir Vladimirovici Putin,

crestinii din Siria, Egipt, din fostul Imperiu Otoman si din intreaga lume au in Domnia Voastra un aparator de nadajde inpotriva terorismului islamic si secularismului occidental.

In semn de solidaritate si recunostiinta, al Domniei Voastre devotat,

viorel-roman.ro
viorel-roman-bremen.over-blog.de/
Bremen, 28 august 2014

Excelentei Sale, D-lui Vladimir Vladimirovici Putin, Presedintele Federatiei Rusie, Moscova

Anexa:

Rusia 2014

Armata Ortodocsa din Ucraina de est, dizidenta, si Statul Islamic din Orientul Apropiat, ambele fara definirea clara a granitelor si nationalitatii pentru care lupta, sunt aparitii noi pe scena politica internationala. Este dificil de stabilit responsabilitatea in afara unei statalitati clare.
Si din nou Rusia se simte agresata din sud de Islamulul din ce in ce mai agresiv si necontrolabil si die vest de asa zisi fascisti ucrainieni. Sute de mii de refugiati din Ucraina de est vin in Rusia. Pe de alta parte greco si romano catolici sunt persecutati de ortodocsi rusi, ca in era sovietica. La Moscova, in Crimeea se inchid MacDonald-urile. Produse agrare din vest nu mai ajung in Rusia. Embargou, razboi vamal est-vest.
Dupa opinia Kremlinului si Bisericii tuturor rusilor, Occidentul este direct interesat si vinovat de degradarea situatiei internationale, in special de nesiguranta, exodul crestinilor orientali terorizati de mahomedani.
Complexul militar-industrial american are, se pare, nevoie de conflicte militare locale cu rezultatul ca peste 100.000 de crestini sunt obligati sa fuga acuma din fata Armatei Islamului, care vor sa introduca din nou saria si un impozit numai pentru crestini, ca in vremea Imperiului Otoman.
SUA practica atat in Orientul Apropiat cat si in Maidanul din Kiev stategia haosului controlat. In numele democratiei a fost omorat Saddam Hussein, dupa care a inceput exodul crestinilor din Irak. Dupa destabilizarea tarilor musulmane in numele democratiei primele victime sunt tot crestinii.
Rusia, patronul crestinilor orientali, ii sprijina pe presedintii Bashar al Saadat din Siria si Abd al Fatah al Sisi din Egipt mai ales pentru ca garanteaza siguranta crestinilor. SUA intreprinde prea putin pentru a opri expansiunea Statului Islamic si mai nimic in apararea crestinilor.
Din cele doua focare de nesiguranta internationala majora, Islamul radical si Secularismul apusean fara Dumnezeu, Rusia lui Vladimir Putin vede in Occidentul laic cea mai mare primejdie.

viorel-roman.ro
viorel-roman-bremen.over-blog.de/
* * *
Cele cateva constatari foarte sumare de mai sus - sine ira et studio - au generat comentarii, care vorbesc de conflictul iminenet dintre civilizatia, axa (1) maritima, anglo-mozaica, invingatoare in razboaie mondiale si care domina azi (Washington-Londra-Ierusalim), axa (2) continentala, catolica (Paris-Berlin), ortodoxa (Moscova), a pierdut razboaie mondiale si unul rece, si (3) califatul islamic in formare. Prima axa se orienteaza dupa Vechiul Testament, a doua si dupa Noul Testament, iar a treia dupa Coran. Pentru Putin prabusirea URSS-ului e „catastrofa sec. 20“ pentru ca a urmat apoi un haosul si „vanzarea secolului“ sub Boris Ieltin. Astazi „Rusia e unde traiesc rusi“, dupa cum se vede in Transnistria, Georgia si Ucraina. Dupa anexarea Crimeii, in presa si politica ruseasca se repeta mereu ca o mantra eurasiatica: „In sec. 21 ne-am ridicat din genunchi.“ Proiectul lui Putin pentru Europa, este ca si cel esuat a lui Hitler si Stalin refacerea axei continentale si periferizarea cele maritime anglo-mozaice.

* * *
1) Draga Viorel, scurta ta analiza a pus punctul pe "i". USA, cu lacheii ei obisnuiti, UE, Canada, Australia, au distrus complet bazinul mediteranean. Si de ce: pentru ca USA nu permite nimanui sa se ridice la un nivel superior ei insasi, si UE era pe buna cale sa intreaca USA in multe domenii, chiar si cele economice. USA, sub demagogia scarboasa ca vor democratie (dar in fond vroiau petrol si control) in Irak, Afganistan, Libia, Siria, etc., au distrus aceste tari, care de bine de rau, erau culturi vechi multi etnice si multi religioase, aducand hoardele de teroristi musulmani, pe care ei le-au inarmat, la granitele Europei. Bine-nteles ca americanii/UE nu recunosc ca ei au inarmat fanaticii criminali, dar de unde sa fi avut acestea cele mai moderne arme americane si europene daca nu de la noi, Vestul mincinos. Rusii nu i-au inarmat pe musulmani, fiindu-le frica de ei si nu cred ca cineva crede ca acesti extremisti si-au fabricat ei arme moderne avansate in desert sau in moscheele afgane! Deci USA, destabilizeaza toata regiunea mediteraneana, creaza haos si razboaie civile si reliogioase si acum da vina pe rusi! Apoi, copiii la lectiile de istorie, in viitor, vor invata despre vitejia si sacrificiile Americii, care, din nou, au venit si "eliberat " Europa , acum de agresiunea musulmana! Rahat cu persi!! Chiar daca fanaticii musulmani vor fi invinsi temporar acum, telul celor care urmaresc distrugerea Europei este deja atins, deoarece din cauza razboaielor create de USA, milioane de musulmani vor invada Europa si va acomoda si le vor da drepturi, iar ca multumire musulmanii vor produce de 6 ori mai multi copii pe familie decat europenii si toti acesti noi nascuti vor deveni musulmani si o mare parte din ei vor fi musulmani fanatici. Cei mai indarjiti si cei mai periculosi musulmani nu sunt cei veniti de demult din tarile lor de rahat, ci cei nascuti in Vest. Astia pe care ai educam in scolile noastre si le cantam in coarne, astia sunt cei pe care imami fanatici si expansionisti ai recruteaza sa devina luptatori musulmani, bombe vii, criminali ordinari fara scrupule. S-ar putea ca USA sa faca toate aceste lucruri din prostie, dar nu pot sa cred ca un stat asa de mare si de puternic este condus si manipulat doar de tampiti si de aceea cred ca are un plan foarte bine definit de distrugere si suprematie. Rusia a gresit ridicandu-se din mizeria comunista si demonstrand "Bunastare". Rusiei nu i se permite acum cand a mai pierdut din importanta ei militara, sa faca ce vrea sau sa-si protejeze nationalii rusi in alte parti, fara sa ceara voie Americii. Nu inteleg de ce romanii arata o simpatie deosebita fata de ucrainieni? Au fost ucrainienii, de-a lungul istoriei fratii moldovenilor si nu au descriminat romanii, pe care nu numai rusii au ocupat-o, ci se pare ca si ucrainienii. Problema ruso-ucraineana, este o bataie "in familie" si nimic mai mult. Omul prost din Vest si din Romania, vrea sa fie partas la acea bataie care in fond nu are nimic de-a face cu el. Si bataia asta a fost instigata cu barfe si promisiuni false de cineva care la fel nu avea nimic de a face cu ucrainienii sau cu rusii. Totul manipulat si expus in mod ieftin de o mass-medie inculta si corupta. DG

2) Dl. Grama, prin bunavointa d-lui Viorel Roman, am citit cateva din comentariile dtale si am constatat cu bucurie ca in mare masura felul in care d-ta judeci lumea ce ne inconjoara nu imi este strain. Totusi, d-ta vezi lumea de pe coasta Gibraltarului iar eu de pe malul Dambovitei, ceea ce ne ofera motive de a avea destul de multe deosebiri in modul cum percepem aceasta lume. Fiind vorba de abordari diferite, izvorate in principal din amplasarea observatoarelor noastre la cele doua extremitati ale Europei, dialogul nostru nu poate avea ca obiect incercarea de a ne convinge reciproc despre adevarurile noastre. Bineinteles, aceasta este valabil doar in situatia ca veti fi interesat in acest dialog. In ce ma priveste sunt atent la opiniile partenerului de taifas si incerc sa profit cat mai mult de informatia venita din afara subiectivismului meu. Pentru inceput, voi arata foarte pe scurt doar motivul pentru care, eu, oricat as vedea de mult defectele societatii occidentale, totusi, sunt extrem de interesat ca Romania sa ramana membra a UE. Imi este foarte clar ca noi romanii nu suntem o natiune fauritoare de stat si ca mai niciodata nu am avut un stat autentic romanesc. Deaceea, oricat de defectuoasa este integrarea noastra in UE, ea ramane singura varianta, care poate oferi urmasilor nostri un minim de sanse pentru o viata mai buna in viitor. Am cunoscut foarte bine integrarea politica, militara si economica in Lagarul socialist si sunt cert convins ca o reapropiere de Rusia respectiv deschiderea de noi cai prin care Statul rus sa influenteze Romania ar insemna o varianta extrem de paguboasa pentru generatiile viitoare de romani. Deocamdata ma opresc aici si un semn din partea d-tale imi va oferi indemnul sa continui a-mi expune modul cum vad eu soarta Romaniei, de aici din Bucurestiul balcanizat. Cu stima, SS
3) Eu cred ca nu-ti strica un comentariu la obiect care sa-ti scoata in evidenta toata lipsa de argumentatie inlocuita de insirarea de alegatii fara justificare si fara un fundament faptic: 1) "Armata Ortodocsa din Ucraina de est, dizidenta ..." (?) S-au declarat insurgentii din estul Ucrainei armata ortodoxa? Cand, cu ce ocazie, documente? Sunt dizidenti fata de cine? Fata de ucrainienii din Kiev, ca aia din Lvov, dragostea occidentului, sunt catolici parca, nu? Iar ortodocsii din Kiev n-ar trebui sa lupte cu catolicii, dupa teoria ta? 2) "Pe de alta parte greco si romano catolici sunt persecutati de ortodocsi rusi, ca in era sovietica. (?) Din cate stiu, numarul greco-catolicilor este nul pe teritoriu Federatiei Ruse, iar al catolicilor si reformatilor, infim. In calatoria mea pe Volga din luna iulie am vazut multe biserici de toate confesiunile, renovate sau in curs de... Elemente concrete de persecutie ai? Sau persecutie inseamna faptul ca Patriarhia Moscovei refuza sa-l recunoasca pe papa drept capul "bisericii universale". Adica, pentru a te cita, "biserica universalarespira prin doi plamani - catolicismul si ortodoxia" Si capul, creerul, care e? Papa? Nu cumva neacceptarea acestui, sa-i zicem, bland, "dezechilibru spiritual", se numeste "persecutie"?3) "La Moscova, in Crimeea se inchid MacDonald-urile. Produse agrare din vest nu mai ajung in Rusia. Embargou, razboi vamal est-vest". Din cate stiu eu, McDonald-urile sunt, deocamdata, luate la control fiindca, simtindu-se "ca acasa", au inceput sa treaca peste reglementarile in vigoare si sa vanda mizerii din ce in ce mai mari. Sigur ca putem vedea aici si un sentiment de ostilitate fata de cei care nu-si ascund furia ca Rusia se ridica economic si militar, nemaifiind tara umilita de pe timpul lui Eltsin si a clicii lui. Mai ales ca in anii 1990 fel de fel de americani "binevoitori" ne spuneau ca "civilizatia incepe acolo unde exista McDo si KFC". Rusii nu uita si nu iarta asemenea aroganta. Cat priveste "Embargoul, razboiul vamal etc.", a qui la faute? Sau, pe romaneste, cine a inceput? Sau e normal ca unii sa inceapa cu sanctiunile si ceilalti sa cada in genunchi si sa ceara iertare? Numai idiotii de polonezi, cand au vazut ca raman cu merele nevandute si scade pretul pe piata mondiala, le-au cerut americanilor sa le cumpere marfa nevanduta si Organizatiei Mondiale a Comertului sa sanctioneze Rusia pentru incalcarea libertatii comertului. Trebuie sa inteleg ca numai Occidentul are dreptul sa puna embargou fiindca e catolic si "democrat" pe baza "acquis-ului comunitar" iar partea cealalta nu? deci exista unii mai egali ca altii? 4) "Dupa opinia Kremlinului si Bisericii tuturor rusilor, Occidentul este direct interesat si vinovat de degradarea situatiei internationale, in special de nesiguranta, exodul crestinilor orientali terorizati de mahomedani". Ai putea cita o sursa oficiala care sa afirme asta? In special a Bisericii tuturor rusilor? Sau e o alegatie de prin FAZ semnata eventual de un mercenar ca Peter Schwarz? Dar, daca ne referim strict la fapte, cine a tulburat apele cu "Arab Awakening" si cu interventia in Libia cand, la fel ca in cazul Irakului, a mintit ca rezolutiile ONU nu prevad interventii militare, pentru a interveni apoi? Cine a destabilizat Irak, Tunisia, Libia, Egipt, Siria? Rusia si Biserica tuturor rusilor? Eu pot sa accept ca prima situatie a fost scapata din mana. Dar repetitia chiar nu indica si vinovatia si interesul direct? 5) "Rusia, patronul crestinilor orientali, ii sprijina pe presedintii Bashar al Saadat din Siria si Abd al Fatah al Sisi din Egipt mai ales pentru ca garanteaza siguranta crestinilor." Nu, Rusia ii sprijina Assad si Sissi pentru ca sunt adeptii statelor laice, in care toate cultele au aceleasi drepturi si nu au de-a face cu statul. Iar Occidentul "laic" este cel care a creat conditii ca "democratic, prin vot" sa vina la putere fanatici islamisti. 6) "Din cele doua focare de nesiguranta internationala majora, Islamul radical si Secularismul apusean fara Dumnezeu, Rusia lui Putin vede in Occidentul laic cea mai mare primejdie." Parca pana nu demult afirmai ca opozitia este intre ortodoxia "reactionara" si catolicismul luminat care sta la baza "acquis-ului comunitar" si ca singura solutie este recunoasterea suprematiei "Romei"! Acum occidentul a devenit brusc "secular". Nu, pericolul este in expansionismul occidental sub toate formele sale: cruciade, razboaie, export de "democratie", apel la "unitatea lumii crestine" etc. Iar pericolul vine din subtilitatea subversiunii: in comparatie cu Islamul care poate fi distrus militar, subversiunea occidentala este ideologica si morala, incitand la dezbinare nationala. Si, a propos de pericolul islamic, am niste intrebari: a) cine a sprijinit musulmanii bosnieci si ceceni? b) cine indeamna Israelul la "moderatie" in razboiul din Gaza si rage "over-reacting!' oridecate ori fanaticii arabi isi primesc portia? Ba mai si face bilantul victimelor si ne arata ca, vezi doamne, cauza dreapta e de partea Hamas? Si din ce parte vine dobitocul care a cerut ca, pentru "paritate", Israelul sa livreze "Iron Dome" Hamas? Din cate stiu eu, nu din Rusia! Asa incat ... vorbind in stil autohton, "ciocul mic!" vl.r.
3) Germania importa; din Rusia, în fiecare an, 35% din necesarul ei de gaze si 70% din necesarul ei de petrol – însusi fostul cancelar Gerhard Schroeder e consilier la Gazprom si bun prieten a lui Vladimir Putin. Prin prabusirea economica; a Germaniei s-ar prabusi, inevitabil, si Uniunea Europeana;. Asta vor ulii razboiului din America / USA? Pentru ce? Pentru doborîrea, foarte tenebroasaa a unui avion deasupra unui teatru de razboi? Haida-de!
Revin rusii

1989, refacerea unitatii crestine, asteptata de toata suflarea, n-a avut loc la terminarea Razboilui Rece, religios dintre crestinii occidentali si ortodocsi, asa ca entuziasmul initial s-a transformat treptat intr-o mahnire generala, mai ales in Rusia si Romania, cele mai mari tari ortodoxe. Inlaturarea dictaturii la Bucuresti s-a realizat cu concursul marilor puteri, dar greul l-au dus totusi rusii din solidaritate cu fratii lor de credinta moldo-valahi. Revolutionarii autohtoni sunt desigur victime, dar mai ales folclor la portile Chestiunii Orientale.

Chestiunea Orientala incepe cu Pacea de la Kuciuk Kainargi 1774, cand Tarul Rusiei devine protectorul ortodocsilor din tot Imperiul Otoman, spera sa ocupe Constantinopolul si sa devina astfel Imparatul Imperiului Roman de Rasarit, Bizantului, Imperiului Otoman. Ceea ce nu pot accepta occidentalii, pentru ca ar adancii prapastia dintre crestinii si face refcerea unitatii crestine si mai dificila. Asa ca Rusia este mereu oprita in avantul ei spre sud, Constantinopol, spre ceea ce considera ea ca fiind dreptul ei legitim. (vezi articolele Misiunea imperiala a Moscovei si Chestiunea Orientala in www.viorel-roman.ro)

Moldo-valahii sunt parte a Chestiunii Orientale. Asa ca atunci cand occidentalii sunt puternici ei se occidentalizeaza. Cand periodic insa revin rusii toata bruma lor de civilizatie este trecuta prin foc si sabie, ca 1944. Cum transilvanenii sunt uniti cu Roma din 1700 si moldo-valahii se inchina spre Constantinopol si Moscova de la Marea Schisma din 1054 este usor de prevazut cine castiga sau pierde la schimbarea orientarii. Asta in afara de faptul ca latinii, occidentalii ii simpatizeaza pe toti romani, dar n-au incredere in pravoslavnicii, iar greco-pravoslavnicii, invers, n-au incredere in latini, dar ii sustin pe drept credinciosii ca ei. Sunt astfel moldo-valahii condamnati sa fi mereu neintalesi si duplicitari?

2013, Rusia redeschide Chestiunea Orientala ca mare putere in rezolvarea conflictului religios dintre suniti si alaviti in Siria. In Romania partida ortodocsa - PNL, PMR, PCR, FSN, PDSR, PSD, USL - revine in forta si se orienteaza din ce in ce ma vizibil dupa putinismul autoritar, paternalist moscovit, bine cunoscut supusilor lor, dar face in paralel si efortul de a coabita cu occidentalii, a caror administratie rationala si cultura a contractului le este insa complet straina.

La doua decenii de la esecul refacerii unitatii crestine, rusi si moldo-valahi au incetat de a-si mai pune cenusa in cap si privesc din nou critic lumea crestinilor occidentali. Cat mai rezista EURO? Se va rupe UE in sudul romano-catolic, nord protestant si estul ortodox? Iese Anglia, Grecia din UE? Anglo-americanii s-au luptat in razboaie mondiale pentru a opri ascensiune Germaniei, Europei, cat timp vor mai suporta ei noua provocare? Cum va evolua conflictul China-USA in Pacific? Cat va mai fi USA super-putere? Pentru ca intr-o lume multipolara, Rusia poate se va extinde din nou in fosta Uniune a Republicilor Socialiste Sovietice, in fostul Lagar comunist si in defunctul Imperiu Otoman.

In acest context international Rusia reia politica panslavista, panortodoxa, mai nou euroasiatica si, mai mult decat atata, redevine activa ca a treia Roma in Chestiune Orientala, care numai aparent s-a incheiat in 1923. Vezi conflictele de dupa 1989 in Tunisia, Egipt, Israel, Palestina, Turcia, Siria, Irak, Iemen, Grecia, Macedonia, Serbia, Croatia, Montenegru, Macedonia, Kosovo, Transnistria, Georgia etc. Moscova vizeaza din nou Chisinaul si Bucurestiul ca facand parte din sfera ei de interese.

Occidentul nu este interesat intr-o Rusie slaba, neputincioasa la granita cu Islamul si China. Oricum Rusia nu este in stare sa produca nici un produs de marca, in afara de materii prime si arme. Bunavointa vestului fata de rusi s-a vazut la sfarsitul Razboiului Crimeii, a celor doua razboaie mondiale si la implozia URSS-ului. Telul final este refacerea unitatii crestine cu fratele ortodox. Asta explica generozitate occidentului fata de pravoslavnici si nu in ultimul rand fata de moldo-valahi. Pe de alta parte exigentele UE, FMI, NATO, Romei atrag mereu atentia asupra scopul final al acestei coexistentei, coabitari temporare.

Langa marele frate de la rasarit, din ce in ce mai puternic, moldo-valahi nu numai ca sunt convinsi ca sunt un model de urmat pentru toti romanii, dar vor incerca si sa-l impuna din nou cu forta. Asta va crea desigur confuzie nu numai la romani, ci si in apus, pentru ca modelul de urmat nu este al moldo-valahilor. Ei au desigur meritul faptei unitatii nationale 1859, 1918, nu insa a ideii, a programului de emancipare nationala. Ei "tarae inca dupa ei lanturile grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite si constantinopolite". (expresie interbelica)

Ideia, calea emanciparii nationale si sociale a romanilor este Scola Ardeleana, a Bisericii unite cu Roma in anul 1700, interzisa de ortodoxo-comunisti in 1948 si tolerata de neocomuistii, USL. Lipsa de dialog a moldo-valahilor cu Roma, dupa atat de promitatoarea vizita a Fericitului papa Ioan Paul II la Bucuresti 1999, confuzia lor intre fapta si ideie nationala ii pune pe ganduri bineinteles si pe rusi si pe occidentali. Asa ca duplicitatea moldo-valaha va fi pusa din nou la incercare, mai ales ca revin rusii si nu este numai exclus, ci ar fi un demers epocal ca ei sa taie nordul gordian al refacreri unitatii crestine. Ortodoxia rusa este oricum mult mai evoluata, permisiva curentelor teologice, filozofice si culturale occidentale decat cea moldo-valaha. Ex oriente lux.

viorel-roman.ro
viorel-roman-bremen.over-blog.de/
Bangkok, ian. 2013