Viorel ROMAN

Serviciile secrete si interesul national

2000-11-03

SERVICIILE SECRETE SI INTERESUL NATIONAL „Flagrantul“ cu tigarile si arme de contrabanda al presedintelui Emil Constantinescu este mai degraba o dilema a serviciilor sale secrete. Care-i interesul national pe care-l servesc ele astazi, dupa prabusirea comunismului si lichidarea lui Nicolae Ceausescu? Presedintii Ion Iliescu si Constantinescu ca si Preafericitul Teoctist propovaduiesc mai mult de nevoie, decit de voie „tranzitia“ spre Uniunea Europeana si NATO si ruperea de „mostenirea grea“ a comunismul. In secret sau in realitatea pe care o percepe toata lumea, toti trei fac insa o politica exact contrara declaratiilor lor festive. Integrarea României in structurile euro-atlantice este subminata cu succes inca din �89 prin lichidare industriei, parcelizarea orientala a agriculturii, desfiintarea zootehniei, spirala ascendenta a datoriilor externe, degradarea invatamintului si a sistemului sanitar, tolerarea unui blocaj financiar enorm si a mafiei, marirea artificiala a numarului pensionarilor peste cel a personalului activ, promovarea pietei paralele, a coruptiei si a investitorilor orientali, privatizarea saraciei si a sigurantei personale, reducerea nivelului de trai la jumatate cit era in perioada grea a dictaturii de dezvoltare a lui Ceausescu. Daca astfel pe plan material integrarea vesteuropeana a românilor a devenit in mod obiectiv deja iluzorie, pe plan spiritula situatia este si mai grava. Preafericitul in concordanta cu toti patriarhii orientali, de altfel, nu accepta venirea Papei in Tara. Despre inceperea unui dialog de apropiere si unitate dintre româno-ortodocsi si romano-catolici nici nu mai este o chestiune la ordinea zilei, ca si cind drama României nu s-ar datora schismei si formelor ei laice, comunismului, Cortinei de fier rusesti si celei de aur a occidentalilor. Dilema serviciile secrete este de intels si prin faptul ca statul român intre est si vest, este aruncat periodic dintr-o tabara in alta si regele, conducatorul, secretarul general al PCR sau presedintele le considera ale sale, aproape personale. Regele Carol II l-a avut pe Mihail Moruzov, maresalul Ion Antonescu pe Eugen Cristescu, kominternista Ana Pauker pe Emil Botnaras, nationalistul Nicolae Ceausescu pe Tudor Postelnicu, neo-comunistul Ion Iliescu i-a avut pe Nicolae Militaru, Mihai Caraman, Virgil Magureanu, Ioan Talpes, iar taranistul crestin si democrat Emil Constantinescu ii are pe Costin Georgescu, Catalin Harnagea etc. Dar intre interesul national pro-franco-anglo-saxon al regelui, cel pro-german al maresalului, cel moscovit al kominternului si cel nationalist sau neo-comunist sunt diferente considerabile. Care este interesul national autentic, pe care trebuie sa-l urmeze si sa-l protejeze serviciile secrete astazi. Cine-i si ce interes national urmareste Constantinescu? Daca Constantinescu ar fi pro-vestic, ar trebui sa-i reabiliteze pe agentii occidentali, iar Mihai Pacepa, Liviu Turcu, Mircea Raceanu etc. ar fi instalati in functiile ocupate dupa razboi de Emil Botnaras, Ana Pauker, Valter Roman etc. Daca el ar fi pravoslavnic, ar trebui sa-l continuie pe Iliescu, sa reabiliteze influentele rusesti marginalizate de Ceausescu. In acest caz insa nu era necesara „schimbarea“ din �97. Iliescu este bine pregatit, la Moscova, el nu. La ocuparea României de catre Armata Rosie toate influentele occidentale, germane au fost puse in afara legii si toti agentii kominternisti au fost instalati in posturi guvernamentale, pina cind Ceausescu a redus infrastructura pravoslavnica in forma s-a laica, internationalista, promovind elementul autohton. Iliescu, care inca nu se stie daca a fost o Ana Pauker sau „mielul blind“, un Gheorghe Gheorghiu-Dej al tranzitiei, a revitalizat si promovat infrastructura ruseasca, iar din �97 situatia-i neclara, cind cu Mindra, cind cu Draga, cind cu estul, cind cu vestul, dupa o veche datina lasata de greco-fanarioti pe malurile Dinbovitei. Serviciilor secrete insa nu pot apara eficient interese nationale difuze. De aceea, in vremuri tulburi de tranzitie, se descurca fiecare cum poate. SPP poate vede interesul national in ceea ce doreste presedintele de facto, UM 0215 in ceea ce declara el de jure, serviciul de resort al armatei are traditii specifice, iar SRI si SIE scruteaza alte orizonturi informationale. „Flagrantul“ in care sunt implicate serviciile sale secrete il obliga peConstantinescu sa defineasca clar interesul national. Exista precedente. In Grecia serviciile secrete ii supravegheaza pe roman-catolici, protestanti etc. „pentru ca ei se inchina si primesc ordine din Occident“ si si-au definit astfel interesul national inpotriva Uniunii Europene si NATO, din care fac parte mai mult de nevoie, decit de voie. Cind s-a descoperit „flagrantul“ si occidentalii au protestat, totul s-a musamalizat. Cel putin la suprafata. Pentru ca in secret se continua persecutia a totul ceea ce nu este greco-ortodox. Si pentru serviciile secrete române interesul national este obladuit din ce in ce mai vizibil de BOR. Calcind pe urmele lui Constantinescu, prim-ministru Radu Vasile a depasit si el sfinta traditie mostenita de la comunisti. Primul sau drum a fost la Preafericitul Patriarh, presedinte al Sfintului Sinod si nu a mai promis ca predecesorul sau Victor Ciorbea „dekagebizarea“ guvernamentala. Asa ca in scurt timp totul va reintra in normal la Bucuresti. Cel putin la suprafata. In secret lupta va continua pina cind interesele si aspiratiile nationale vor concorda si intre ele. Optiunea ortodoxa si a lui Constantinescu venit la putere cu o orientare provestica creeaza confuzii flagrante si mentine societatea româneasca pe loc, pe ultimul loc in Europa. Prof.dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania