Viorel ROMAN
Conferinta, teze si premize 2012-08-29
inapoi
MARILE PUTERI SI DEMOCRATIZAREA, CONDUCEREA LUMII
Teze si premize conferinta, discutii
UMF Timisoara, joi 04.10.2012


Prof. Dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen
st.-Remberti-Stift 26, D-28203 Bremen
www.viorel-roman.ro
roman@uni-bremen.de



I. Lume depinde de occident, de IMPERIUL ROMAN, astazi UE, USA, NATO, OECD, de Lumea intaia, a tarilor puternic dezoltate. Centrul.

II. Lumea a doua, LIMES-ul Imperiului, traieste din impulsurile teologice, culturale, economice, stiintifice, militare ec., care pleaca de la Centru.

III. Lumea a treia subdezvoltata, sunt BARBARII, la care n-au ajuns Vechiul si Nou Testament, ei sunt sclavii pacatelor, asistati social de la Centru.

1) Roma este punctual de plecare si aspiratia tuturor romanilor. Acuma ei sunt la LIMES intre Centru si Barbari, numai formal in UE, pentru ca Bucurestiul e inca in lanturle grele ale duhovniciei si soborniciei ortodoxiei moscovite si constantinpolitane.

2) Transilvanenii au luat contact cu occidentul prin catolicismul maghiaro-german si au suferit secole de a randul pana cand Roma le-a intins in anul 1700 o mana de ajutor, asa au ajuns ei la descoperirea originii romane si au articulat programul national.

3) Moldovenii au luat contact cu occidental prin catolicismul polonez de la Cracovia in evul mediu. Fara ocupatie militara si asuprire crunta ca in Ardeal, aici s-a relizat cea mai reusita simbioza culturala romano-occidentala, in afara de Scoala Adeleana, care este etalonul inca neegalat al programului de emancipare nationala si sociala. Valahii au luat ultimii contact cu occidentul la Paris, in capitala sec.XIX. Protejati bine de influenta din apus de turci, greci, rusi si sarbi, legaturile lor cu vestul au loc pe filiera culturala, iluminista, laica, frantuzeasca. Teologia catolica le este inca necunoscuta.

4) Faptul ca Bucurestiul e capitala acestor provincii diferite in raport cu UE si continua politica greco-pravoslavnica antioccidentala, eludand proiectul Scolii Ardelene, au dus la Ghinionul de a fi moldo-valah. Pentru ca dupa Unire 1918, Romania rebuia sa devina o dioceza a Romei. Decizia a fost alta: un patriarh ortodox imbracat in alb a continuat linia greco-pravoslavnica, pana cand s-au prabusit artificiile culturale si toata tara. Cu toate astea, moldo-valahii cred ca ei sunt modelul care trebuie urmat de toti romanii, nu modelul Corifeilor Scolii Ardelene. Vechea dilema, Moscova, Athos sau Roma.

5) Astazi romanii vad ca tara lor merge intr-o directie gresita, pentru ca occidentul n-are incredere in greco-ortodocsi si nici ei nu au incredere, poate ca nici nu intaleg ce vor de fapt occidentali de la ei. Si ceea ce este si mai grav, moldo-valahii vor in Europa, dar nu vor sa continuie dialogul inceput in mai 1999 de Fericitul papa Ioan Paul II la Bucuresti.

6) Din 2012 ardelenii au al treilea cardinal, Preafericitul Lucian Muresan, pariarhul Bisericii unite este in Senatul de la Roma, condus de papa Benedict XVI. In peroada interbelica ardelenii asteptau ca moldo-valahii sa se coaca, adica sa intaleaga rostul orientarii spre Roma. Rezultatul a fost insa pe dos, moldo-valahii i-au oprimat si interzis, cu autorul Moscovei, pe unitii ardeleni pana in anul 1989, iar de atunci nu s-a schimbat mai nimic. De aici sentimentul penibil de timp pierdut si de resemnare in tot estul.

7) Cu un patriarhat unit cu Roma si celalalt osciland intre a doua si a treia Roma, Constantinopol, Moscova, sau chiar a patra, Bucuresti exista si alternativa ca ortotocsii moldo-valahii sa se coaca sub obladuirea UE/NATO, sau in cel mai rau caz, impreuna cu grecii si bulgarii sa se elibereze de constrangerile, fara o comuniune cu Roma, de neinteles a codului canonic romano-catolic actualizat si modernizat, asa zisul acquis communautaire al UE, si sa formeze un Bloc Ortodox, de la Moscova la Muntenegro.

*******************

500 de ani au supravietuit moldo-valahi sub cea mai incompetenta administratie din lume, cea turco-fanariota, 50 de ani sub cea sovietica. Acuma ei sunt in Europa numai aparent, pentru ca noua statui a lui Kemal Atatόrk pe Calea Victoriei si faptul ca in locul Aeroflot-ului rus s-a instalat la Bucuresti Turkish Air pe Magheru sunt indicii mai sigure.

Moldo-valahii sunt in continuare provinciali turco-pravoslavnici, chiar daca bacsisul se chiama acuma comision si Inalta Poarta e UE. De la vladica la opinca nu s-a schimbat mai nimic. Vezi pe viorel-roman.ro Scrisoarea deschisa adresata poporului roman de arhimandritul Iustin Parvu si pe badpolitics.ro Lucian Croitoru de la BNR: In Romania nu e capitalism, clicile antreprenori de carton-politicieni au acaparat economia.

Chiar si Voda, presedintii moldo-valahii au o soarta ca sub fanarioti. Ceausescu este lichidat, Iliescu a lichidat economia, Constantinescu s-a auto lichidat, Basescu vrea o amnestie pentru el si ii pregateste pe evreii Unghureanu & Tismaneanu cel Tanar sa-i convinga pe naivi ca o forma fara fond, statul lui, o fictiune dependenta de FMI, e cu UE compatibil. Cam cum au incercat si esuat sub sovietici si Ana Pauker & Tismaneanu cel Batran.

Noua clasa politica imita establishment-ul din vest. Cutumele turco-fanariote sunt insa cat se poate de reale. Voda e deasupra legii si cu boierii cei mari decid totul in Consiliul Suprem de Aparare al Tarii. Baronii locali, boierii mici si mazilitii isi cumpara imunitatea cum pot si chiar trebuie sa suporte procese de coruptie, acum la moda in Europa.

Totul s-a privatizat, invatamantul, sanatatea, siguranta personala, saracia, armata. Cei care supravietuiesc cu cativa euro pe zi sub administratia de la Bucuresti n-au incotro. Asa ca nu-i surprinzator ca milioane fug spre vest.

Oricum, din toate timpurile, numai in occident s-au putut afirma Enescu, Brancusi, Vlaicu, Vuia, Coanda, Cioran, Eliade etc. Probabil ca in cultura de anonimat de la Portile Orientului nu ar fi iesit din mediocritate.

La moldo-valahi nu exista o clasa de mijloc sau o burghezie nationala, ca in apus, ci numai intermediari, agenti, dealer, vatafi, interlopi, care cu totii sunt hotarati sa distruga orice sansa de integrare reala in UE, pentru ca ei nu au o religie, ci popi, care ierta mai mult decat pot ei fura. Zeci de miliarde de euro le stau la dispozitie ca sa modernizeze tara, dar ei nu le folosesc pentru ca ar trebui sa dea socoteala la UE pentru ei.

Nu mai exista banci sau intreprinderi autohtone notabile, ci numa filiale a unor banci si companii straine. Totul depinde de buget si de sansa de a primi contracte privilegiate, bineinteles in cardasie. Contractele, examenele, licentele, locurile de munca, aprobarile devin facile numai prin coruptie, influenta, spaga etc. Capitalism de cumetrie.

Ca de la buget se fura, stie arhimandritul Parvu si cum: Slujbasii tarii, caftanitii vand la pret de piatra seaca si fier vechi bunurile realizate de tine, sub obladuirea sefilor lor, impart banii, apoi sunt judecati de ochii lumii si primesc pedepse cu suspendare, adica multumesc, la revedere, te chemam noi cand avem nevoie de serviciile tale.

Croitoru e mai putin folcloric: clicile antreprenorilor de carton ale politicienilor nu se imbogatesc din riscurile pe care si le asuma pe bani proprii, ci din alocarile de la buget, iar cei care platesc impozite si taxe n-au ce face, au ghinionul de a fi moldo-valahi, romani captivi.

Marile puteri si democratia 2012

Romania e in UE / NATO (forme noi ale Sfantului Imperiu Roman / Liga Crestina), dar trebuie facuta totusi o diferentiere intre ardeleni, care au facut parte din Sfantul Imperiu Roman pana in 1806 si din Imperiul Habsburgic pana in 1918 si moldo-valahi, care au supravietuit 500 de ani sub cea mai corupta administratie orientala si 50 de ani sub cea ortodoxo-comunista. Ambele pe picior de razboi cu occidentul. Teologia, sistemul de drept occidental sunt complet straine moldo-valahilor. Muntii Carpatii despart din totdeauna civilizatia occidentala de cea de ortodoxa, orientala.

In orient, de la inceputul istoriei, faraonul, imparatul, secretarul general PC, presedintele este „rege si preot“ (Geneza 14, 17-24), de natura divina. In occident, papa si imparatul au misiuni diferite, ceea ce a dus treptat la emanciparea nobilimii, apoi a oraselor, burgheziei, proletariatului si in final s-a creat o societate civila democrtica, de neinteles si inacceptabila in orient. Acum moldo-valahi mimeaza o societate civila democratica, dar ea nu are nimic de a face cu modelul original, dupa cum am putut constata la lovitura de stat si referendumul din 2012. (Vezi comentariile divergente din presa occidenala si cea ortodoxa si corespondenta Ponta – Barosso)

In „Jaful vs dreptul de a nu mintii. Libertatea politica nu poate exista fara libertate economica“ Lucian Croitoru face la 2 august 2012, 13 p. in HotNews.ro, cea mai competenta analiza a situatiei socio-politice din Romania. Bibliografia, metodologia sunt exclusiv occidentale, asta face si mai clara incompatibilitatea dintre moldo-valahai si occidentali. Presedintele la Bucuresti este „rege si preot“, inscaunat din gratia marilor puteri protectoare, apoi tot harul puterii purcede de la el.

Sub turci, sultanul vindea scaunul domnesc, apoi domnitorii moldo-valahi dadeau, vindeau toate demnitatiile la boieri, care vindeau posturi si sinecure la prostime. Mitopolitul la fel, isi cumpara postul si hirotonisea pe bani (simonie). Dupa 1774 tarul rus, ajuns protector al ortodoxiei, se implica direct la inscaunarea domnitorilor la Bucuresti si Iasi. La inscaunarea dinastiei germane, Moscova a fost neglijata, cu atat mai mult s-a implicat dupa 1944 cu Ana Pauker si dupa 1989 cu Ion Iliescu, care au avut si acordul occidenatal in lichidarea lui Ion Antonescu si Nicolae si Elena Ceausescu.

Romania este o tara ortodoxa unde Tarul rus are un cuvant greu de spus si cine aude Vocea Rusiei constata ca Basescu n-are binecuvantarea Moscovei. Asta i-a determinat pe Iliescu / Voiculescu si sectia de tineret Ponta / Antonescu sa-l inlature pe Basescu si sa organizeze un referendum spre bucuria rusilor si dezacordul Europei. Oricine ar castigta, cutumele orientale multiseculare, coruptia, clientelismul moldo-valaha nu va fi inlatura peste noapte. Croitoru constata chiar ca libertatea politica la romani se deterioreaza 2012 ca urmare a unui „deficit substantial de libertate economica, cu radacini adanci in dreptul de proprietate precare si in coruptia inalta“.

Intr-adevar, in lumea modo-valaha, dupa cum am vazut mai sus, totul apartine din mosi stramosi domnitorului, care da ce vrea, dupa bunul sau plac, supusilor. O liberate economica, ca in vest, in Sfantul Imperiu Roman / UE, n-a exiata niciodata la Dunarea de Jos, iar drepturi de proprietate egale cu cela ale „regelui si preotului“ protejate de o justitie independenta, sunt de neimaginat, nici nu exista in conceptia ortodoxa. O departajare a puterilor, ca in occident, e de neimaginat in orient.

„In Romania, deficitul de libertate economica a aparut in urma unui jaf „subtil“ de mari proportii, la care toata lumea a asistat dupa 1989“ si sclavii lui Ceausescu ajung sub Iliescu, care mentine drepturile de proprietate neclare pentru a-i putea rasplati pe credinciosii sai revolutionari, baroni si asistati sociali. Poate fi acest biotop parazitar oriental propiece unei evolutii economice prospere si a unei democratii? Societate civila? Intentia de a corecta ceva sub Constantinescu, care l-a primit in acest sens, fara avizul Moscovei, pe Fericitul papa Ioan Paul II la Bucuresti, esueaza.

Dupa ce Iliescu revine la putere si cu prim-ministrul Adrian Nastase depaseste toate normele coruptiei fanariote, este ales Basescu cu speranta ca va face Dreptate si Adevar, va combate cel putin coruptia inalta si va reda o oarecare libertate oamenilor si firmelor. Cine va invinge, Iliescu, Nastase, Ponta sau Basescu? Orient si occident? Romanii aleg intre modelul greco-ptravoslavnic si UE / NATO. Grecia a inspirat guvernele care au dublat din burta salariille, pensiile si ajutoarele sociale. Rusia paternalista, autoritara a lui Putin este modelul USL. Occidentul cere departajarea puterilor, o justitie independenta si un stat de drept, conditio sine qua non a integrarii in Europa.

In „Romania, numarul pensionarilor si al angajatilor din sectorul public si al celor asistati social este de peste doua ori mai mare decat numarul celor care muncesc in sectorul privat.“ (Croitoru) Exact pe dos ca la anglo-americani sub Thatcher si Reagan, unde 2/3 din alegatori isi permit sa neglijeze interesele a 1/3 de asistati social. Vor reusi rusii si asistatii sociali sa-si impuna vointa celor ce muncesc?

In Romania pe langa (1) drepturi de proprietate precare, (2) afaceristi cu imunitate parlamentara dependenti de jaful de la bugetului de stat, (3) buget cronic deficitar si asistat de UE si FMI, (4) o birocratie supradimensionata, corupta la toate nivelurile si (5) mai bine platita decat salariatii de la firmele productive, (6) o libertate de expresie si o presa indoielnica, (7) crearea artificiala a unei majoritati de 2/3 de „pomanagii“, desavarseste o societate genuin orientala.

Sclavi lui Ceausescu, Iliescu si dizidentii lui Basescu isi pun 2012 nadejdea intr-un presedinte providential, care sa le satisfaca nevoile. Bineinteles dupa ce UE/NATO si Rusia, marile puteri protectoate, se vor intelege.


De la Pacea de la Kuciuk Kainargii, 1774, Rusia puterea protectoare a tuturor ortodocsilor din Imperiul Otoman, hotaraste impreuna cu sultanul turc, apoi cu occidentalii, cine sa-i conduca pe moldo-valahi. Asta s-a vazut mai recent si la Yalta, 1944, si Malta, 1989, unde Iosif. V. Stalin si Mihail Gorbaciov au obtinut acordul de la occidentalii ca Ana Pauker si Ion Iliescu sa exercite, din gratia lor, puterea la Bucuresti.

Dupa Iliescu, pregatit sub Stalin si favorizat de Gorbaciov, presedintii moldo-valahi Emil Constantinescu si Traian Basescu nu mai au binecuvantarea Moscovei. Si mai nou occidentalii, in special USA, considera ca democratia atee, n-ar mai avea nevoie de un patronajul pravoslavnic. Asta a iscat un conflict major, dupa condamnarea si intemnitarea la Jilava a fostului prim-ministru, ministru de externe si presedintelui PSD, profesor dr. Adrian Nastase, desemnat de Iliescu, ca succesor legitim.

2012 lupta pentru putere, gratierea lui Nastase s-a incheiat cu un referendum. Pentru ca la ortodocsi presedintele este „rege si preot“, Iliescu si fidelii lui cer mai degraba binecuvantarea Moscovei decat a occidentului, a Romei. Ironia soartei face ca dupa Pauker sa vina la putere Dej si Ceausescu, care s-au visat independenti. Primul moare iradiat, al doilea lichdat. Dupa Iliescu, Constantinescu e inlaturat dupa ce l-a primit, impotriva liniei pravoslavnice, pe Fericitul Ioan Paul II. Basescu are inca doi ani de domnie sub patronaj UE/NATO, fara de care ar avea probabil soarta celor potrivnici Moscovei.

Ce vor marile puteri? Rusii ii vad pe moldo-valahi din 1774 in sfera lor de influenta, pentru ca daca si ei se unesc cu Roma, ca ardelenii, pierd legatura cu slavii de sud. Occidentalii nu ageaza expansiunea rusilor spre vest si sunt impotriva dominatiei lor in Balcani. Roma si a treia Roma, Moscova, lupta sa mosteneasca defunctul Imperiu Otoman. Vechea dilema a Chestiuni Orientale, care se va rezolva la refacerea unitatii crestine.

Cine priveste cat de sumar harta conflictelor observa ca mai toate sunt in fostul Imperiu Otoman - Ucraina, Caucaz, Irak, Siria, Libanon, Israel, Palestina, Jeman, Egipt, Tunisia, Libia, Grecia, fosta Jugoslavie, Transilvania, Moldova / Transnistria - unde pravoslavnicii si crestinii occidentali n-au ajuns la un modus vivendi nici dupa secole, iar musulmanii sunt din nou neglijati, periferizati si fireste, revoltati.

Dupa 1989 refacerea unitatii crestine a esuat, asa ca acuma nici crestinii orientali, nici cei occidentali nu pot renunta la Limesul de la Dunare de Jos, din care fac parte si romanii despartiti de Carpati. Rusii si moldo-valahii aspira la un model ortodox autoritar, mimetic occidental, a la Putin. Occidentalii si ardelenii uniti cu Roma vor un stat de drept, disciplina contractului, garantarea proprietatii si libertatii politice.

Asistam la o noua sansa de emancipare a tuturor romanilor sub patronajul marilor puteri sau un nou esec la Portile Orientului ?


OCCIDENTALIZAREA ROMANILOR 2012

Conflictul dintre lumea anglo-saxona, atlantica si cea continentala, cental-europeana, germanica, a generat un razboi de treizeci de ani 1914-1945 menit sa distruga complect Germania. Asta a urmarit si a declarat deschis Churchill si contemporanul nostru Kissinger confirma asta din nou: in ultima instanta s-au purtat doua razboaie mondiale pentru a inpiedica rolul dominant al Germaniei.

Apoi integrarea germanilor ocupati militar de anglo-americani intr-o organizatie paneuropeana, urmarea inpiedicarea refacerii unui nou Reich. De aceea nu-i de mirare ca atunci cand, cu sprijinul lui Gorbaciov, Germania redevine suverana, atat Thatcher cat si Mitterrand sunt inpotriva.

Armata germana sub comanada NATO si cu DM dizolvata in EURO a garanta o perioada vechia suprematia anglo-americana, dar avantul al BRIC-ului (Brazilia, Rusia, India, China), slabiciunea PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania) au creat din nou conditi pentru refacerea rolului dominant al Germaniei, a carei export a depasit deja o mie de miliarde de EURO.

Din nou, care pe care? Se va europeiza, adica slabi, Germania cum vor anglo-americanii sau se va disciplina, germaniza UE? Raspunsul la aceste intrebari se decide acum in tratativele de salvarea a Greciei de la faliment si de implementarea disciplinei financiare, fara de care e in pericol EURO.

Germania incurca din nou lumea. La Atena se arde public drapelul german si portretul lui Merkel e inpodobit cu sfastica nazista. Londra nu vrea sa renunte la industria ei financiara. Nu numai Italia si Spania nu-s obisnuite cu rigorile productivitatii muncii, competitivitatii si fiscului de tip german.

In aceaste vremuri tulburi este ales prim-ministru Mihai Razvan Ungureanu, specialist in iudaism, se trage din familie de evrei intelectuali din Iasi, iar Preafericitul Lucian Muresan, Arhiepiscop Major al Bisericii Romane Unite, va fi facut cardinal de catre Papa Benedict al XVI-lea in cadrul unei ceremonii, dupa care va celebra sfanta liturghie in Catedrala Sf. Petru din Roma.

Occidentalizarea este acum misiunea acestor doua personalitati, pentru ca presedintii moldo-valahi Ceausescu, Iliescu, Constantinescu, Basescu nu au depasit cadrul formal pe acest taram. Ca si la greco-ortodocsii, moldo-valahii sunt obedienti cutumelor asiatice a turco-musulmanilor. Fara model si sprijin occidental statul condus de greco-ortodocsi este forma fara fond, falimentar.

Occidentalizarea romanilor este stans legata de aportul Scolli Ardelene in articularea programului de emancipare nationala, culturala si sociala, apoi in realizarea Unirii din1918. Faptul ca Biserica Unita cu Roma nu a reusit sa treaca Carpatii in lumea moldo-valaha dominata de curentele culturale occidentale si greco-pravoslavnice este inca un handicap in moderizarea tari.

Din sec. 19 pana la exodul din anii 1950, evreii au fost in prima linia a modernizarii, industrializarii si a realizarii legaturilor comerciale occidentul. Fara Biserica Unita interzisa, fara evreii si germanii, dictatura de dezvoltare s-a inpotmolit in propriul ei succes, pentru ca fost incapabila sa accepate ca fara o cooperare si coordonare a economiei cu occidentul totul e o constructie pe picioare de lut.

Refacerea unitatii nationale religioase, crearea unei unice Patriarhi Romane Ortodoxe unite cu Roma, concomitent cu crearea unor lagaturi economico-financiare reale nu mimetice cu occidentul este din ce in ce mai evident imperativul interesul national in urmatoarea perioada, indiferent daca si cum vor depasi Germania, Uniunea Europeana si EURO inpasul din zilele noastre.


INTERESUL NATIONAL 2012

Milioane de ortodocsi voteaza cu picioarele si pleca in occident si nu numai ei resping intersul national actual formulat de greco-pravoslavnici, de masoni, de adeptii curentelor culturale occidentale si vor drepturile omului, asa cum sunt formulate ele in vest, de Roma eterna - Libertate (nu numai teoretica, ci si reala, materiala!), Dreptate si Pace.

Romanii in calea imperiilor, culturilor, religiilor au avut in decursul timpului interese asa zise nationale dictate de altii, nu de rare ori care se bat cap in cap. Cu toate astea exista un interes national autentic, chiar daca-i mai greu de descifrat. Numai cei cu o unitate a limbii, scrisului si religiei - China, Israel, Vatican - au unul cat se poate de clar.

Transilvanenii se orienteaza spre Roma, moldo-valahii spre a doua si a treia Roma, Constantinopol / Moscova. Bucurestiul se vrea chiar a patra Roma, Bizant dupa Bizant. Aceste orientari duc la interese diferit cu toate ca din toate timpurile si la toate neamurile interesul national cere unitate si emanciparea nationala, economica si sociala. O retrospectiva.

1600, in alianta cu Papa de la Roma, Mihai Viteazul face unitatea nationala, dar e ucis pentru ca el trateaza si cu greco-ortodocsii din Constantinopol, care il voiau Imparat al Bizantului, si cu a treia Roma, Moscova, care avea interese contrare papei de la Roma.

1700, ortodocsii din Transilvania se unesc cu Roma, dar nu sunt urmati de moldo-valahii obedienti Constantinopolului. In loc sa se orienteze spre Roma, Cantemir Voda se aliaza cu a treia Roma, Moscova. Sultanul confruntat mereu cu rezistenta romanilor, inchiriaza apoi tronurile moldo-valahe fanariotilor a caror interes era imbogatirea personala.

1774, dupa pacea de la Kuciuc Kainargi, decaderea Imperiului Otoman si ascensiunea celui Rus duc la inlaturarea greco-fanariotilor la Bucuresti si Iasi si inlocuirea lor cu domnitori autohtoni, dar din gratia Sultanului turc si de atunci (pana azi) a Tarului moscovit.

1859, dupa victoria occidentului in Razboiul Crimeii, Alexandru Ioan I Cuza aspira la refacerea unitatii cu Roma ca fratii lui din Transilvania, dar este tradat de cei care voiau o cooperare cu occidentul numai pe baze culturale, masonice si dinastice (ca astazi). Dezastrul acestei politici ne arata ca interesul national formulat de Cuza e cel autentic.

1918, dupa razboiul mondial, Romania Mare condusa de regele catolic Ferdinad I urma sa devina o mare dioceza a Romei. Dar influenta nociva a celei de a doua si a treia Roma, a greco-pravoslavnicilor in alianta cu dinastia straina de neam si curentele culturale occidentale, au deturnat, subminat insa interesul national formulta de Scoala Ardeleana si totul se destrama, ca in vremea lui Mihai Viteazul si Cuza. Linia de urmat e insa clara.

1968-1989, Nicolae si Elena Ceausescu refuza orientarea spre cele trei Rome si vor refacerea Bizantului, a patra Roma la Bucuresti. Vezi Casa Poporului si Mantuirii Neamului. Lichidati de Craciun, ei deschid calea presedintilor ortodocsi moldo-valahi Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Basescu, care renunta la linia greco-fanariota, dinastica si cauta sa-i urmeze pe Mihai Viteazul, Inocentiu Micu-Klein, Cuza, Ferdinand.

2012, Moldova e in sfera de influenta rusa, Romania in cea ruso-ocidentala si ambele fac un echilibaru intre interesele marilor puteri, culturi si religii. Concurenta interesului national filoslav (Iliescu, Preafericitul Daniel), occidental (Constantinescu, Preafericitul Lucian), maghiar (Tokes), tiganesc (Vanghelie), grecesc (Tariceanu), evreesc (Roman), armenesc (Vosganian), german (Johannis) creaza confuzii si au dus la un blocaj national.
In acesta dezorientare si blocaj duhovnicesc si sobornicesc interesul national al tuturor romanilor nu poate fi altul decat revenireala la origine, la refacerea unitatii religioase cu Roma. Dialogul inceput de Fericitul Ioan Paul II la Bucureti trebuie continuat. Mana intina a occidentului in anii 1600, 1700, 1859, 1918, 2007 trebuie onorata. De unirea cu Roma depinde emanciparea nationala si sociala nu de paleativele practicate pana acum.

ORTODOCSII SI OCCIDENTALII


Sa privim mai atent falia intre estul greco-ortodox si vestul romano-catolic / protestant:
• In est domina agricultura, cultura rurala, semi-urbana de subsistenta, in vest tehnologile industriale avansate, cultura urbana;
• Salariile, productivitatea, participarea politica, mobilitatea profesionala, diferentierea sociala, sunt in est modeste, in vest ele inregistreaza valori ridicate;
• Organizarea sociala este in est simpla si informala, in vest, sofisticata;
• Controlul social este in est direct, personal, in apus, indirect, birocratizat;
• Crestinismul este in orient al statului, in vest, domina secularizarea;
• Vestul are valori universale, estul particularistice.
Rezultat a o mie de ani de schisma, de evolutie separata a ortodoxiei de catolicism, dihotomia valorilor genereaza societati diferite. Cum ar putea fi depasit inpasul? Pentru ca expansiunea schimbului de marfuri si servicii, stiintei si culturii occidentale, dreptului roman, contractelor si organizatiilor rationale, intr-un cuvînt capitalismul intra periodic in conflict cu normele, valorile, organizatiile, culturile, pe scurt religia din Europa de Est.
Primul strateg al tranzitiei spre civilizatia apuseana, Max Weber vade capitalismul ca un produs al eticii protestante a muncii, imposibil de a-l inplementa in ortodoxie. Si intru-cît normele si organizatiile greco-ortodoxe s-au consolidat in 2 milenii, e greu de presupus ca vor fi in stare sa se adapteze mobilitatii, productivitatii, rationalitatii cerute implacabil de Capital (Karl Marx). De aceea ortodoxo-comunistii luptau pentru o piata mondiala, inpotriva religiilor, opiu pentru popor, dar in mod sigur redutabile bastioane de rezistenta inpotriva logicii Capitalului fara frontiere, imperialismului si globalizarii.
Daca defunctul Lagar ortodoxo-comunist moscovit, Cortina de Fier institutionaliza incompatibilitatea dintre est si vest, dintre ortodoxie si capitalism, in tranzitia de dupa ΄89 se trece usoe cu vederea ca doua societatii nu pot face o casa comuna europeana fara o strategie de armonizare a normelor si valorilor divergente. Si pentru ca ortodocsii in colectiv nu (re)cunosc Acquis-ul, forma laica a codului canonic romano-catolic, ei se tem de necunoscut si aspira la aderarea la UE mai mult instinctiv decat rational. Dorinta de integrare e fara indoiala sincera. In schimb prezentarea normelor occidentale abstract, in afara sistemului de drept romano-catolic, ca si efortul ortodox de a eluda fondul religios al integrarii, de a inlocui dialogul cu Roma cu paleative culturale e contrapoductiv.
Cum poate fi depasit barajul de comunicare, cooperare si coordonare a activitatiilor greco-orodoxo--occidentale? Religia este cheia, fundamentul comportamentului social-economic, asa ca unificarea Europei numai pe baza unui acquis tehnocratic si abstract, fara reunificarea normelor si valorilor crestinismului rupt in doua de o mie de ani e inca iluzorie. Sa ne reamintim ca interdependenta religie-societate a fost o jumatate de secol tabuizata in Lagarul comunisto-ortodox si denuntata ca misticism retrograd si reactionar. Asa ca nu-i de mirare ca ortodocsii ocolesc inca cu teama aceasta problema.
De la Weber, Marx exista o continuitate in abordarea barierelor de comunicare si a conflictelor generate de culturile religioase. Samuel P. Huntington in Civilizatii in conflict prevede conflictul cu islamul din Afganistan si Irak. Niall Ferguson de la New York University vede si azi in stagnarea economica din Germania un rezultat al diminuarii eticii protestante. Barro si McCleary, specialisti de la National Bureau of Economic Research al USA, au colectat date si au analizat relatia dintre credinta in Dumnezeu, rai si iad, frecventarea lacaselor de cult si dezvoltarea economica in 59 de state.
Universitatea din Michigan face o clasificare periodica a culturilor, in spatele carora e intoadeuna o religie dominanta, pe baza a patru valori; rational-seculare; traditionale; de supravietuire; de autoexprimare.
• Europa catolica. Gradul de libertate, de autoexprimare este mare, iar intre valorile rationale, secularizate si cele traditionale exista un echilibru. Stabilitatea sociala, sistemul de asigurari sociale a tot cuprinzator face ca valorile de supravietuire individuala sa fie slab dezvoltate.
• Europa protestanta. Aici atit gradul de libertate personala, de autoexprimare, cît si cel al valorilor rationale, secularizare sunt cele mai ridicate din lume. La fel ca in Europa romano-catolica si din aceleasi considerente, valorile de supravietuire individuala sunt slab dezvoltate.
• Europa ortodoxa. Fara un sistem social functionabil, capacitatea de supravietuire a rusilor si românilor este cu totul remarcabila, a moldovenilor e, in strinsa concurenta cu a rusilor, poate cea mai ridicata din lume. In România normele traditionale sunt mult mai pregnante decit cele rationale, secularizate. Ca urmare capacitatea, vointa de autoexprimare are valorile cele mai scazute din lume.
• Tarile anglofone. Gradul de libertate, de autoexprimare este similar, la nivelul tarilor protestante euro-atlantice, dar nivelul valorilor rationale, secularizate este mult mai redus. Mai ales in S.U.A. domina valorile traditionale.
• America de Sud. Catolicismul lationo-american este o inbinare a valorilor traditionale cu cele de libertate si autoexprimare, dar ponderea celor traditionale este clar dominanta, in asa fel ca se deosebeste marcant atit de America de Nord cit si de Europa, de unde au venit colonistii spanioli si portigheji.
• Tarile confucianiste. Religia asiatica este in cautarea unui echilibru, armonie in relatiile umane, dupa modelul astrala sau cel din natura. Asa ca gradul de valori seculare, rationale este foarte ridicat, la nivelul tarilor nordice europene. In plus exista un echilibru intre valorile de supravietuire si cele de autoexprimare.
• Asia. In tarile in care s-a raspindit religia abrahamica, a unui Dumnezeu unic si abstract, domina atit valorile de supravietuire cît si cele traditionale. Asa ca valorile si normele libertatii individuale, de autoexpresie si cele legate de secularism si rationalism sunt inca subdezvoltate.
• Africa. In tarile in mod traditional animiste sau convertite in perioada coloniala la crestinism sau mahomedanism domina valorile traditionaliste si de supravietuire. Cele de libertate, de autoexprimare si cele rationale, secularizate sunt cele mai subdezvolate din lume.
In completarea modului nordamerican de a percepe si clasifica normele si valorile dominante in culturile religioase, sa trecem in revista si cinci principii ale scolii sociologice de la Frankfurt.
• Principiul reciprocitatii. In fiecare societate umana exista un cod de comunicare, reguli clare dupa care se fac cadouri, se saluta, se accepta, se exclud, se fac complimente, se jignesc etc. Asa ajung oamenii în final sa-si coordoneze activitatiile si sa coopereze pozitiv, adica sa faca casatorii, afaceri, organizatii stabile, sau sa coopereze negativ, sa divorteze, sa intre in conflict, razboi etc.
• Principiul preferintei. In fiecare societate se face in permanenta judecatii de valoare, o departajare intre bun si rau, intre tolerabil si intolerabil, se moralizeaza permanent si de regula invinge ceea ce a fost din totdeauna, sfînta traditia. In relatiile noastre preferam sau respingem. De aceea s-a institutionalizat toleranta pentru celalalt, care merge pina la a crede ca si in stiintele sociale este posibila lipsa de prejudecati.
• Principiul identitatii colective. Societatiile umane au granite - unii sunt acceptati, altii sunt exclusi. In numele individualismului, cosmopolismului, globalizarii putem desigur protesta, dar fara mare succes.
• Principiul camuflarii si al comunicarii subtile, indirecte, sau al tabuului. Toate societatiile umane au un cod de comunicare in care este implicit, totusi foarte clar definit, ceea ce se poate spune si ceea ce este dupa perdea, interzis, tabu. Chiar si cei care lupta inpotriva tabuurile, de regula le reformuleaza, modernizeaza pe cele vechi sau creaza unele noi, cum a fost cazul iluministilor, sau mai recent, al comunistilor, al globalistilor.
• Principiul consecintelor fatale. Fiecare actiune, intreprindere umana are ca urmare o consecinta mai mult sau mai putin dorita, care la rindul ei genereaza altele la fel de putin controlabile s.a.m.d. In trecut acest lant al slabiciunilor era definit ca ceea ce ti-e scris, soarta sau destin. In zilele noastre, in era individualismului, acest principiu oarecum fatalist este controversat pentru ca omul modern crede ca totul depinde de el.
Fundamentul cultural al normelor si valoriilor, al organizatiilor este codul religios al societatii, dupa cum se poate oberva folosind modelul americana si principiile germane. Adevar implacabil cu care s-au luptat imperialistii din sec. 19, comunistii din sec. 20 si se confrunta in zilele noastre teoreticienii si practicienii globalizarii, ai integrarii in UE. Pentru ca fara o armonizare a valorilor ortodoxiei cu cele ale occidentului integrarea social-economica, a organizatiilor din est si vest este iluzorie. Greco-ortodocsii ori se reorienteze si reorganizeaza dupa achizitiile comunitare occidentale, ori ramin la periferie Europei. Chestiune veche si bine cunoscuta, din pacate azi politic incorecta.
De un mileniu se pune problema refacerii unitatii crestine si numai apoi a celei politico-administrative în Europa. In prezent se procedeaza exact pe dos. Se implementeaza acquis-ul UE, forma laica a codului canonic romano-catolic si apoi, sau în cel mai bun caz concomitent, va avea loc cindva si armonizarea valorilor. In tranzitia culturii organizatiilor greco-ortodoxe spre modelul UE se introduc de peste un deceniu legi, institutii occidentale in speranta ca forma va genara fondul, dar pentru ca se ocoleste inca dihotomia valorilor, normelor, pe scurt dimensiunea religiosa a integrarii in Europa, rezultatele sunt sub asteptari, sau periculoase ca deraparea financiara a greco-ortodocsilor.