Viorel ROMAN
Proiecte germane si situatia românilor 2000-11-02
inapoi
Proiecte germane si situatia românilor (a) Dupa prabusirea Imperiului Roman si preluarea puterii de catre greci la Constantinopol au urmat secolele intunecate pina la renasterea Sfintului Imperiului Roman, numit mai tirziu si de Natiune Germana. Refacerea Imperiului Roman esuiaza ca urmare a Marii Schisme de la inceputul mileniului, care ii separa pe ortodocsi si azi de lumea larga, si a Reformei de la mijocul mileniului, care a reizolat cinci veacuri nordul continentului de Roma. Crestinarea rusilor de catre greci si reforma lui Martin Luther au generat mari conflicte, pe care le-au infruntat si generatiile de germani si români, inca in viata. Intru-cit baza deciziilor politice este de natura religioasa, atit germanii, dar mai ales românii sunt supusi presiunilor generate de orientarea, de convulsiile religioase crestine si a formelor lor secularizate, socio-politice. (b) In acest context, germanii cauta o solutie la identitatea nationala, la perspectivele a o suta de milioane de conationali din Germania, Austria, Elvetia, Benelux. Asa numita chestiunea germana (Die deutsche Frage) este urmarea Reformei, a degenararii Imperiu, al drumului separat (Der Sonderweg) concomitent cu expansiunea in intreaga lumea a tarilor euro-atlantice, Portugalia, Spania, Franta, Olanda, Anglia, USA si formidabilul succes al imperialismului, al globalizarii. (c) Germanii protestanti, prusaci, dar si cei romano-catolici, habsburgi, erau tratati de occidentali ca o natiune ramasa in urma, „tirzie“, la limes, la granita cu imperiile despotice asiatice, ruso-ortodox si cel turco-musulman. De aceea incepind cu imparatul Iosif al II-lea, Habsburgii au urmarit implementarea unui amplu proiect, care se baza pe acceptarea unei multitudini de culturi si religii sub coroana apostolica. Protestantii de la Berlin, incepind cu regele Friederich al II-lea luptau pentru un proiect alternativ, ceea ce mai tirziu a fost cunoscut, sub „cancelarul de fier“ Bismarck, creatorul celui de al II-lea, si Führer-ul Adolf Hitler, a celui de al III-lea Imperiu, sub deviza un popor, un imperiu, un conducator. Un consens pasnic pentru chestiunea germana esuiaza si 1848 din cauza nationalismului, a panslavismului in ascensiune. si la surt timp Berlinul invinge cu forta armelor Viena. Astfel proiectul multicultural pierde si Viena devine numai un satelit al Berlinului, fara ca ideia imperiala multiculturala sa piarda din atractivitate. (d) In calea tuturor imperiilor si religiilor, românii ortodocsi transilvaneni au iesit din izolare, din carantina greco-slava a Istambulului / Moscovei, folosindu-se de cadrul oferit de proiectul Vienei, prin unirea cu Roma 1698. Apoi moldo-valahii devin independenti si România Mare raspunde globalizarii, imperialismului occidental prin miscarea legionara si internationalismul comunist. Ambele erezii au ca maduva ortodoxia. De aceea primii nu au fost acceptati de Hitler in Berlinul fascist, iar comunistii erau obedienti spirituali absoluti ai lui Stalin, ai Moscovei. (e) Incercarea imparatului Wilhelm al II-lea de a accepta imperativele globalizarii, de a realiza o axa cu Parisul si de a pune astfel bazele unei Uniunii continentale multiculturale, cum realizeaza azi UE, intra in conflict cu traditia militarista prusaca, care voiau sa marsaluasca pentru un popor, un imperiu, un conducator pina in pinzele albe. Iesirea germanilor oarecum tardiva, disperata, razboinica in lumea deja globalizata, sub comanda prusaca a generat doua razboaie mondiale. In ambele, românii au fost tîriti mai mult de nevoie, decit de voie, si obligati sa-si adapteze din mers interesele nationale la modificarile generate de aplicarea in practica a celor doua mari proiecte germane, europene. (f) Declansarea primului razboi mondial a demonstrat lumii ce forta dezorientata se afta in Centrul Europei. Ea cauta disperata o tranzitie spre institutiile pierdute dupa Reforma si o integrare in Europa si in lume. Insa la sfirsitul conflagratiei, la Pacea de la Paris in loc sa i se ofere o solutie constructiva, s-a incercat numai slabirea si izolarea germanilor, de data asta in devalmasie, atit a protestantilor, cit si a romano-catolicilor. De aceea, la numai un deceniu, Hitler reunifica tot spatiul germanic si duce proiectul un popor, un imperiu, un conducator la absurd. Ideia rasei superioare, ariene, o forma secularizata a protestantismului nordic a dus la sfarimarea definitiva a structurilor pseudo imperiale prusace si la o modernizare prin forta. Hitler i-a prins pe românii din nou nepregatiti, asa ca au pierdut un sfert din teritoriu si populatie, chiar inainte de declansarea celui de al doilea razboi mondial, ca apoi sa devina carne de tun, la inceput pentru germani si apoi pentru rusi. (g) Realizarea pentru doua decenii a României Mari este rezultatul unei politicii euro-atlantice antigermane si antisovietice. Generozitate occidentala la reunificare provinciilor românesti a fost insa trecuta repede cu vederea, chiar bruscata la Bucuresti, dupa cum s-a vazut la taraganarea Concordatului si refuzului de a devenii parte din lumea romana. Decizia de a tiri „lanturile grele ale ortodoxiei constantinopolitane si moscovite“, cum se exprimau contemporanii, s-a realizat ca o ironie a istoriei, prin cimentarea dezmembrarii si ocuparea României si a Moldovei de spiritul pravoslavnic, dominant si in zilele noastre, cu sau fara un fir rosu care-i leaga organic, ombilical pe ortodocsi de Moscova. (h) Dupa cel de al II-lea razboi modial, situatia a permis integrarea, ca teritorii ocupate (R.F.G., Austria), a doua treimi din spatiul germanic in lumea occidentala. Prusia este dizolvata in masa slava, iar R.D.G.-ul, zona de ocupatie rusa, devine comunista. Statutul de natiune ocupata militar, suzerana se incheie cu Tratatul patru plus doi 1991 si Germania reunificata si suverana, ca si Austria sunt integrate in proiectul multicultural al Uniunii Europene. Sansa de a participa la reconstructia Imperiu Roman, in forma sa modernizata, actualizata UE/NATO, i-a prins pe români din nou complet nepregatiti, si a fost intirziata de incapacitatea sau refuzul elitei (neo)comuniste de a dialoga cu Roma. (i) Dupa jumatate de secol de ocupatie, Berlinul si Viena cauta din nou, solutii la chestiune germana pentru ca bunastarea, sindicalismul postbelic sunt in criza. Conservatorii sunt in deruta dupa prabusirea sistemului Kohl, iar intentia austriacului Jörg Haider, de-a reveni la valorile germane, la corporatism, de a renunta la societatea de tip multicultural, la sindicalism a speriat rau occidentul, pentru ca unii germanii, din nou, nu sunt pregatiti sau nu accepta globalizarea de tip anglo-americana. Hitler mai este in memoria colectiva si a românilor, care din nou sunt confruntati cu cele doua proiecte germane in mantia mai larga a UE. (j) Cine-i si ce proiect urmareste juristul Jörg Haider? Nascut in 1950 el refuza statutul de stigmatizat si denunta politca NATO to keep Americans in, the Russian out an the Germans down, adica de a-i tine, pe americani in Europa, pe rusi in afara ei si pe germani jos. O rindunica care anunta o primavara germana. Nationalista? Rasista? Germania din nou majoritar protestanta este obligata din 1945 sa plateasaca despagubiri. Cit timp vor suporta cei nascuti dupa razboi injosirea? Haider in Austria nu deranja. La Viena romano-catolica nici Hitler nu a avut nici o sansa. In schimb, la Berlin, si dupa cum s-a vazut, protestantii sunt in stare de a refuza violent plata la infinit, pentru pacatele vechilor generatii. Mai are astazi vreo sansa proiectul un popor, un imperiu, un conducator in Europa Centrala? (k) Primejdia ca Haider sa devina un Hitler este iluzorie, totusi mesajul lui german eliberator de complexe este combatut preventiv pentru ca anglo-americani nu mai sunt in ci out, adica nu inauntru, ci afara UE, iar franco-belgienii sunt speriati de o Germanie neinjosita, care ar refuza globalizarea. Hitler s-a ridicat pentru ca a refuzat plata despagubirilor, rigorile capitalismului anglo-saxon si a incercat o modernizare, globalizare pe cont propriu, pina la capatul lumii. Un dezastru. Astazi, avantajele proiectului multicultural al UE sunt evidente pentru majoritatea germanilor. (l) Românii sunt in cautarea portii de intrare in EU si din nou nepregatiti, provinciali derutati de unele formele actualizate ale proiectelor germane. Refuzul de a da viza, de a accepta recolonizarea cu tigani români, Republica de la Berlin, Jörg Haider etc., si pe de alta parte de efortul a ajuta România de a iesi din izolarea mioritica. Optiunea religiosa fundamentala cu care sunt confruntati toti românii, in lipsa unei Cortine de Fier protectoare, greco-musulmane sau slave, este pentru prima data, nemijlocita de intermediari straini de neam. Optiunea „Roma sau Moscova?“ este pe oridinea de zi de la Revolutia din 1989, si ea nu poate fi aminata la calendele grecesti, cum ar dori slavii si grecii. (m) La aceasta evolutie spirituala si politica românii vor fi obligati sa actioneze, pentru ca traditionalul detasamentul de avangarda german, Ungaria, UDMR-ul exercita presiuni de modernizare. O retrospectiva. La moartea lui Iosif al II-lea a esuat proiectul multicultural si in Transilvania, iar de la rascoala lui Horea 1784 maghiarii se orienteaza spre Berlin. Dupa 1848 urmeaza o scurta renastere româneasca, dar Dualismul austro-maghiar 1867 anihileze repede drepturile majoritarilor pina la primul razboi mondial, dupa care România Mare devine un basion antibolsevic occidental, iar in timpul razboiului, german. Dezmembrarea tarii, dupa Diktatul de la Viena a fost consecinta conceptiei proiectului berlinez instrumentalizat de maghiari pe durata razboiului. (n) Razboiul rece i-a reizolat pe români in Lagarul Moscovei. Dupa retragerea armatelor rusilor si anglo-americanilor din Berlin, reactia Bucurestiului a fost o Revolutie televizata in direct cu actori si regizori profesionisti si o tranzitie mimata. Vizitele la Bucuresti a Papei Ioan Paul al II-lea, presedintelui italian si a comisarului germen pentru extinderea Uniunii Europene, au repus tara pe harta „Europei“. Daca in urmatorul deceniu, dialogul cu Roma va progresa si economia va creaste, integrarea este sigura. In caz contrar, reactia lenta, inadecvata a Bucurestiului la conflictul peren al proiectelor germane, europene si a virfului lor de lance maghiar cu o influenta directa la Timisoara, in Transilvania si indirecta pina in Vechiul Regat, va fi pusa din nou la incercare, ca in anii de rascruce: 1784, 1848, 1867, 1916, 1940, 1989. (o) Renuntarea la Lagarul comunist – o forma laica a ortodocsiei moscovite - a dus la reunificarea si recîstigarea suveranitatii Germaniei, parte componenta a UE. Noua Republica de la Berlin se deosebeste fundamental de Republica Democratica Germana plus Republica de la Bonn. S-au schimbat si România / Moldova. Aceaste modificari refac sansele unei noi cooperari româno-germane, occidentale de anvergura. Românii sunt deja candidati acceptati la aderarea in UE. Vor reusii? (p) Tot spatiul sudesteuropean, balcanic traieste astazi clipe dramatice si s-ar parea ca se infunda in conflicte etno-religioase. UE/NATO, Germania par, dupa interventia militar umanitara in Jugoslavia, oarecum distante, urmare a unei bunastari si a unei superioritati militare necunoscute in trecut. Aparentele inseala, occidentalii stiu ca razboiul, mizeria sau bunastarea nu ii poate tine in loc pe europeni. Dorinta de unitatea a crestinilor mobilizeaza. In acest context relatiile cu occidentul capata o calitate necunoscuta in ultima jumatate de secol. Daca in ciuda acestor sanse unice, românii nu reusesc sa revina la Roma si nici sa coopereze si sa se coordoneze cu normele achizitiilor comunitare UE/NATO, va reinvia spiritul pravoslavnic, despotia bizantina, traditionala in Regat sau regimul pseudo-democratic, paternalist din perioada interbelica? Va fi dezmembrata, federalizata, apoi, din nou, tara? (q) In afara aspectul material al chestiunii, intelegerea dintre protestanti si romano-catolicii de la 31 octombrie 1999 de la Augsburg este deja o realitate. Ca si dialogul dintre Biserica Ortodoxa Româna si Roma inceput la 7 mai 1999, numai refacerea unitatii in diversitate a crestinismului creaza bazele integrarii europene, a globalizarii. Daca insa consensul dintre romano-catolici, protestanti si pravoslavnici va intirzia peste asteptarile legitime ale fidelilor, nu este exclus sa asistem, din nou, la nemultumiri, proteste sau/si chiar explozii etnico-religioase necontrolate, ca de exemplu razboiul slavilor de sud din ultimul deceniu. AMERICAN ROMANIAN ACADEMY OF ARTS AND SCIENCES ACADEMIA ROMÂNO-AMERICANA DE ARTE SI STIINTE 25TH ANNUAL CONGRESS „SILVER ANNIVERSARY“ ORGANIZED BY CASE WESTERN RESERVE UNIVERSITY IN CLEVELAND, OHIO, USA DURING JULY 12-16, 2000 Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania