|
|
inapoi |
Frontiere celeste şi terestre
Vizita Papei Benedict XVI şi construirea Catedralei mîntuirii neamului, lîngă Palatul lui Nicolae Ceauşescu, vor delimita şi armoniza frontierele celeste şi terestre ale tuturor românilor. Cerul, fireşte, n-are limite, graniţe, dar cine se uită la realitatea pămînteană vede umbrele frontierelor celeste şi nori sumbri, că la slavii de sud, unde acelaşi neam, cu aceeaşi limbă, croaţii catolici, se războiesc cu fraţii lor, sîrbii ortodocşi.
Conflictul religios dintre israeliţi, suniţi şi şiiţi în Orientul Apropiat şi Mijlociu este fără sfîrşit. Musulmanii vor chiar să interzică arabilor creştini să-l pomenească în liturghie pe Allah. Marile conflicte sînt religioase, tot aşa cum alianţele durabile, credibile, sînt numai ale partenerilor de aceeaşi credinţă. România este de jure în mai toate organizaţiile occidentale. Moldovenii, cu toate că au un Mitropolit moscovit, îşi doresc, ca şi valahii din Serbia, aceeaşi orientare, dar asta nu schimbă faptul că greco-pravoslavnicii au o altă viziune decît occidentalii asupra lunii, vieţii, mîntuirii. Singura lor oportunitate de a ieşi în lume a fost vizita generoasă a Papei Ioan Paul II, care a acceptat toate condiţiile de la Bucureşti, ştiind că are de a face cu latini izolaţi şi traumatizaţi de la Marea Schismă, în Grădina Maicii Domnului. Dar oferta, mîna întinsă a Romei, a rămas pînă acum fără răspuns.
Revoluţia din 1989, democraţia, economia de piaţă, societatea civilă sînt forme fără fond. Aţi minţit poporul (şi pe occidentali) cu televizorul! La Revoluţie, reformiştii filoruşi i-au înlocuit pe naţionaliştii olteni. O alternativă pro-occidentală credibilă nu există fără Biserica unită cu Roma, interzisă de ortodocşi. Mimarea Apusului cu reforme pe hîrtie şi cu ajutorul maghiarilor (Tökeş), evreilor (Brucan), regelui (Mihai), grecilor (Tăriceanu), armenilor (Vosganian), masonilor, ţiganilor a eşuat. Nu numai preşedintele Franţei cînd îl vede pe omologul său român o ia la fugă. Creditul greco-ortodocşilor a scăzut în ultimele 2 decenii atît de dramatic, încît, şi ei, se întreabă, pe bună dreptate, dacă mai merită maimuţăreala, acceptarea umilinţelor şi a mofturilor din Vest. N-ar fi mai bună o dictatură sănătoasă a legii, decît o democraţie bolnavă? - se întreabă nu numai Corneliu Vadim Tudor.
Clasa politică moldo-valahă se legitimează mereu cu am primit ordin de la Constantinopol, Berlin, Moscova, FMI, UE, fără să ascundă că este azi adepta modelului pravoslavnic, autoritar şi autocefal, al lui Putin. China mandarinilor roşii, India castelor fără de scăpare şi Rusia supuşilor lui Putin au succese şi nu sînt democratice, adepte ale economiei de piaţă, nu întreţin nici măcar paraziţii societăţii civile. Pe de altă parte, modelul Made în SUA sau cel vest-european au pierdut din atractivitatea de pe vremea Războiului rece, pentru că nu mai face faţă drepturilor handicapaţilor, imigranţilor, femeilor, şomerilor, pensionarilor. În fond, acum lipseşte elanul marelui proiect al refacerii unităţii creştine. În locul lui, al unităţii dintre ortodocşi şi occidentali, s-a instaurat o dictatură a relativităţii paralizantă şi un sentiment general de jenă generat de pierderea unei mari şanse istorice.
În ciuda tuturora, românii se folosesc de libertatea de mişcare din Europa. În 5 ani, ei au trimis acasă 35 miliarde de euro. 30 de miliarde de euro oferă UE pentru modernizarea României, din care s-a folosit numai 1,5 miliarde de euro. În 2009, FMI a pus la dispoziţie 20 de miliarde de euro pentru preîntîmpinarea crizei. De bine, de rău, occidentalii îi sprijină pe români; oricum, ei nu mai pot părăsi tabăra UE/FMI/NATO, pentru că s-ar prăbuşi în gol: dezmembrarea ţării, mizerie materială, convulsii sociale, dictatură. De aceea, singura lor speranţă este în Biserică şi în vizita Papei Benedict XVI. Pentru că fără un dialog în vederea Unirii, nu ca în anul 1700, sub patronaj, nesincer, austriac, maghiar şi adversitate pe faţă greco-pravoslavnică, ci ca în anul 2011, cu toate drepturile şi îndatoririle unui stat creştin, cu frontiere celeste şi terestre garantate de Roma şi lumea occidentală, din care va face parte nu numai de jure, ca pînă acum, ci şi de facto, model pentru toate ţările din Balcani.
Prof. dr. Viorel Roman,
consilier academic la Universitatea din Bremen
Bangkok, dec. 2010
|
|
|
|