Viorel ROMAN
Statul la români (6) 2010-12-20
inapoi
Statul la români (6)
Preşedinţii moldo-valahi

Nicolae Ceauşescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, toţi ortodocşi moldo-valahi, membri marcanţi, activişti ai Partidului Comunist Român, continuă modelul byzantino-fanariot, binecunoscut, cu ingrediente din modelele antioccidentale ale greco-pravoslavnicilor, mascate de curentele culturale occidentale la modă şi liberalitatea masonică laică.

Ideea Corifeilor Şcolii Ardelene este diluată şi de slăbiciunea Bisericii Unite, marginalizată, dar, mai ales, şi de faptul că aceasta a acceptat, încă din Secolul XIX, linia politică şi religioasă maghiară, în contradicţie flagrantă cu programul iniţial. Astfel, în zilele noastre, la Bucureşti, organizaţia maghiarilor, UDMR, a preluat misiunea de reorientare a moldo-valahilor spre Occident. Agentul Budapestei, Lászlo Tökeş, îi reprezintă pe români, la cel mai înalt nivel, în Parlamentul European.
În afară de UDMR, curentele culturale occidentale, masoneria liberală şi laicitatea sînt puţinele punţi şubrede pe care se realizează, de bine, de rău, un contact cu lumea occidentală. Vizita tuturor preşedinţilor la Roma s-a soldat cu vizita Papei Ioan Paul al II-lea şi cu aderarea ţării la UE / NATO. Dialogul cu Roma, condiţie iniţială pentru integrarea autentică, nu are însă loc. Pentru a vedea că preşedinţii moldo-valahi ortodocşi tîrîie după ei "lanţurile grele ale duhovniciei şi soborniciei Constantinopolului şi Moscovei", e suficient să comparăm Directivele KGB-lui şi realitatea din zilele noastre, folosind acelaşi punctaj. Dar dacă Directivele KGB de după război au fost jumătate de secol secrete, astăzi, atît gîndirea, orientarea, Moscovei, cît şi rezultatele acestei politici la Bucureşti sînt accesibile tuturora:
5-6. Din decembrie 1989, la conducerea ţării au venit activişti de partid pregătiţi de Moscova, eşalonul doi, periferizat de Ceauşescu. Fără ca ei să fie desemnaţi, probabil, de serviciile ruseşti, reactivarea celor cu studii în URSS este evidentă.
9. Funcţionarii, îndeosebi cei din sistemul sanitar şi cultură, au în continuare salarii mici. Excluşi de la această practică sînt cei din Serviciile Speciale.
12. Dificultatea retrocedării proprietăţilor, a caselor este notorie, încă nerezolvată.
13. Transformarea gospodăriei ţărăneşti într-una nerentabilă este în curs. Metodele sînt identice cu cele de după război. De la distrugerea bazei materiale, pînă la importul de produse.
14-15. Hotărîrile şi ordinele cu caracter juridic, economic sau organizatoric sînt haotice. Ordonanţele de urgenţă modifică unele legi abia adoptate de Parlament.
24-27. Dispariţia flotei, degradarea transporturilor, ca şi popularizarea criticilor trecutului este o realitate. Nu se înlătură, însă, cauzele fenomenelor în discuţie. Critica financiară, corupţia generalizată sînt la ordinea zilei de decenii, aşa că pînă şi organele UE s-au resemnat.
32. Extinderea birocraţiei corupte. România este considerată, în mediile de afaceri, ca ţara cu cel mai ridicat risc de instabilitate legislativă.
38. Cu invectivele naţionalism, şovinism este discreditat, şi astăzi, Interesul Naţional.
44-45. Degradarea învăţămîntului (tarabă de vîndut diplome), ca şi selecţionarea şi promovarea cadrelor, generează în rîndul tineretului sentimentul neputinţei şi inutilităţii. Pe marea majoritate a studenţimii nu o mai interesează nici o manifestaţie politică.
Clasa politică s-a îmbogăţit, peste noapte, prin privatizare, comisioane sau furînd, pur şi simplu, miliarde din banul public cu credite neperformante ş.a.m.d. În spatele imaginii democratice, rezervată apusenilor, se proliferează degradarea socio-economică. Majoritatea populaţiei şi-a creat o cultură a supravieţuirii şi a corupţiei, ca formă de protest social. Piaţa neagră este de 50%.
După Revoluţia din 1989, România se află pe primul loc în Europa în ce priveşte mortalitatea prin TBC, boli cardiovasculare şi respiratorii. Are cea mai crescută mortalitate infantilă şi generală şi o medie din ce în ce mai scăzută de viaţă. Venitul majorităţii populaţiei sărăcite se duce pe mîncare, care, nici ea, nu este corespunzătoare calitativ. La asta se adugă consumul enorm de alcool - 75-218g / cap de locuitor / zi. Consecinţele sînt permanentizarea subdezvoltării şi alterarea stării de sănătate.
În acest sens, observaţiile lui Mircea Eliade din "Piloţii orbi" sînt de o actualitate greu de trecut cu vederea, precum şi cele ale unui profesor britanic, care consemnează, acum, la fel de resemnat: "România cunoaşte, la această oră, stagnarea, promovarea mediocrităţii şi a corupţiei ... nimeni nu mai crede în nimic. Un popor care, timp de 6 decenii, a abandonat lumea civilizată, a pierdut acum nu numai gustul democraţiei, dar şi sensul direcţiei şi voinţa de a se reface. Românii au intrat într-o fază de sinucidere colectivă. Nimeni nu-i poate ajuta şi nici nu vor să fie ajutaţi".
(va urma)
Prof. dr. Viorel Roman,
Consilier academic la Universitatea din Bremen