Viorel ROMAN
Statul la romāni (3) 2010-12-20
inapoi
Statul la români (3)
Sub greci şi ruşi

1711-1821. Sub "mafia grecească" statul moldo-valahilor se degradează: "Toate dregătoriile, afirmau fraţii Macedonski, de la prima pînă la ultima, sînt cumpărate cu bani. Dregătoria de vistiernic se cumpăra de la domn şi era plătită pînă la jumătate de milion de lei şi mai mult. Ispravnicul de judeţ îşi cumpăra funcţia sa anuală pentru 20.000 şi 30.000 de lei, după bogăţia populaţiei din acel judeţ; ...pentru postul de mitropolit se plătea 1 milion de lei etc."

Greco-fanarioţii nu făceau distincţie între bugetul ţării şi interesul lor, străin de neam. Pe de altă parte, monopolul comercial garanta preţuri de rechiziţie de circa 5 ori mai scăzute decît preţurile mondiale. Aşa că "pe la începutul Veacului al XIX-lea Principatele Dunărene păreau a merge de-a dreptul spre peire" şi ţărănimea practica o economie de subzistenţă. În războaiele ruso-turce, ruşii cîştigă încet, dar sigur, teren în Principate, fanarioţii Sultanului şi Patriarhului fiind înlăturaţi. 1829-1856. În perioada regulamentară, "mafia fanariotă" e înlocuită de "oraşul parazitar" xenocrat, cu "uşile deschise" spre Vest. Acum evreii încep tranziţia spre capitalism. Desfiinţarea monopolului asupra comerţului şi fiscalităţii fanariote a influenţat pozitiv agricultura, boierii îmbogăţiţi orientîndu-se spre Paris, capitala Secolului XIX, unde curentul laic, cultural, francmason cucereşte elita moldo-valahă. Acelaşi fenomen îl întîlnim şi la ruşi, care înclinau, şi ei, spre protestantism şi cultură, ca paleativ al lipsei de unitate spirituală dintre Moscova şi Roma.
Proiectul francez laic
După Adunarea de la Blaj din 1848, emanaţie a Şcolii Ardelene, emanciparea, blocată de maghiari, devine reală. Numai că la scurt timp Viena acceptă dualismul austro-ungar şi românii sînt supuşi, din nou, maghiarizării. Şi aceasta, mai ales, pentru că ierarhi ai Bisericii Unite au trecut, pe nesimţite, pe linia maghiară. În lupta de idei dintre uniţi şi curentul cultural iluminist francez, care provin din surse diferite, dar ambele fiind pro-vestice, moldo-valahii refuză Unirea cu Roma, optează în mod manifest pentru cel laic. După proiectul Corifeilor Şcolii Ardelene (Roma), al lui Dimitrie Cantemir (Moscova), acesta este al 3-lea model laic, cultural, eminamente al moldo-valahilor (Paris). Iată esenţa acestui proiect al liberalilor lui I.C. Brătianu formulat într-un memoriu adresat Împăratului Franţei, Napoleon III: "Constituirea acestui stat român ar fi cea mai frumoasă cucerire, ce Franţa a făcut-o vreodată afară din teritoriul său. Armata Statului Român ar fi armata Franţei în Orient, porturile sale de la Marea Neagră şi de pe Dunăre ar fi antrepozitele comerţului francez, şi, din cauza abundenţei lemnelor noastre de construcţie, aceste porturi ar fi, totodată, şantierele marinei franceze; produsele brute ale acestor avute ţări ar alimenta cu avantaj fabricile Franţei, care ar găsi în schimb un mare debit în aceleaşi ţări. În fine, Franţa va avea toate avantajele unei colonii, fără a avea cheltuielile ce aceasta ocazionează". Dacă înlocuim Franţa cu UE, programul e încă de actualitate, dar politic e incorect.
Decăderea Imperiului Otoman şi înfrîngerea Rusiei în războiul Crimeii au permis Unirea Ţării Româneşti cu Moldova şi reorientarea spre Vest. Încercarea lui Cuza de reorientare a Principatului spre Roma, obedient Sultanului şi Patriarhului grec, s-a izbit de rezistenţa ortodoxă în cooperarea cu laicismul cultural francez. Eludarea fundamentului religios al cooperării româno-occidentale a dus la diminuarea influenţei Şcolii latiniste unite cu Roma, la Sud şi Est de Carpaţi, pînă în zilele noastre.
(va urma)
Prof. dr. Viorel Roman,
Consilier aca