Viorel ROMAN
Criza sau excrocheria bancară 2008-11-20
inapoi
In Germania de după război doi camarazi se revăd. Unul e bogat. Cum ai făcut avere? întreabă cel sărac. Bogatul: vând cartofi în stil mare, iţi vând şi ţie, daca vrei. Săracul îi dă toţi bani care-i avea şi capătă un vagon de cartofi, care-l aştepta pe peronul 5 de la gară. Ajuns aici, săracul nostru nu vede nici un vagon. Revenind la camaradul lui în care avea încredere din tranşeie îi cere banii. Acesta ii spune că nu-i mai are (i-a investit în alte vagoane, case şi terenuri), dar să nu fi trist sau îngrijorat, cel mai bine ar fi pentru el să vândă vagonul de pe peronul 5 mai departe şi astfel să se îmbogăţească, ca şi el.

In SUA după atacul terorist din centrul financiar din New York şi criza de la bursă cauzată de euforia IT asistăm la o acţiune similară, numai că acum toţi ştiu că la gară, pe peronul 5, nu-i nici un vagon cu cartofi, dar băncile l-au vândut în stil ne mai cunoscut în istorie şi că întreaga lume e în criză economică.

Totul a început cu fuga de acţiunile IT şi încrederea în case şi terenuri. Aşa că băncile dădeau credite pentru construcţia de case la cine putea sau chiar şi la cine nu, adică nu avea venit, job sau alte valori. Creditul ninja: no income, job or assets. Subprime. Banca încasa însă comisionul şi vindea mai departe ipoteca dubioasă pe casă, acum frumos împachetată cu alte credite şi înfrumuseţată cu AAA (hârtie de valoare de cea mai mare încredere bancară), de o agenţie plătită desigur de banca implicată în excrocherie.

Orice tranzacţie de peste 10.000 dolari sau euro este urmărita de teama terorismului, dar faptul ca băncile din SUA au vândut astfel de credite dubioase, infectate n-a băgat nimeni de seama? Ba da, dar atât timp cât se încasa comisioane grase – profiturile băncilor au ajuns să fie 40% în totalul profiturilor din SUA – administraţia Bush refuza orice aluzie la acest jos piramidal, bine cunoscut de la ţigani (rromi), Caritas (Cluj), FNI (Bucureşti).

Acum, când totul se prăbuşeşte, canstatăm ca valoarea bursei pe plan mondial de 60 bilioane, preţul materiilor prime (în afară de aur) s-au înjumătăţit, iar cel al imobilelor a scăzut cu 20 şi 50%. Încrederea în obligaţiile financiare ne garantate de stat s-a pierdut. Bănci din SUA, Anglia dau faliment sau sunt naţionalizate. Anglia vrea în Euro-Land.

Vina este a celor doritori de case şi a băncilor fără scrupul dar şi a statelor. SUA are o datorie de 10 bilioane - 10.000.000.0000.000 -, Germana de 1,6 bilioane, Japonia s-a îndatorat cu de două ori BIP-ul s.a.m.d. Datoria extern a României de 60 miliarde euro pare minoră, poate de aceea se discuta atât de puţin aceasta chestiune de interes public sau poate are dreptate dictonul clasic: „lumea vrea să fie înşelată, aşa că hai să o înşelăm / mundus vult decipi, ergo decipiatur".

Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic, Germania