Viorel ROMAN
Războiul împotriva culturii romane 2007-03-13
inapoi
O carte trecuta sub tăcere

Războiul împotriva culturii române, 1944-1989” de Ilie Badescu, Mihai Ungheanu, Dan Dungaciu, Claudia Buruiana etc. (Ed. Pro-Humanitate 2000, 2 vol. 680 si 394 p.) este un proiect remarcabil al Institutului privat pentru studii Sociale si Geopolitice si al grupului Euxin. De la Unirea moldo-valaha pina la prabusirea României Mari (1859-1944) cultura românilor era orientata spre vest.

In perioada ocupaţiei militare (1944-1958) Moscova a impus o reorientare totala spre est. Prin “Publicaţii interzise” (Ed. Ministerul Artelor si Informaţiilor, Bucureşti 1948) au fost scoşi din viata publica “fasciştii” Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Octavian Goga, Titu Maiorescu, Tudor Arghezi, S. Mehedinti, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Radu Staniloae, Nae Ionescu, Liviu Rebreanu, V. Voiculescu, Ion Barbu, Radu Gyr, Mihai Manoilescu, Tr. Braileanu, Ştefan Zeletin, Dumitru Gusti, M. Vulcanescu, A. Golopenta, Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, Traian Herseni, Vintilă Horea, Constantin Noica etc.

Peste 8.000 de publicaţii interzise, 2000 de biserici unite cu Roma trecute brutal la religia Moscovei, mii de preoţii greco-catolici, romano-catolici si chiar ortodocşi, zeci de mii de intelectuali prooccidentali supuşi unui program de exterminare.

A urmat apoi îndobitocirea tinerilor români: ”Din şcolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee si facultati trebuie sa fie inlaturati profesorii de valoare care se bucura de popularitate. Locurile lor trebuie sa fie ocupare de oameni numiţi de noi, avind un nivel de pregătire slab… la facultati sa ajungă cu prioritate sau in mod exclusiv, cei ce provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesaţi sa se perfecţioneze la nivel înalt, ci doar sa obtina o diploma.” vezi “KGB. Istoria secreta a operaţiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov” Andrew / Gordievski, Bucureşti 1994, p.447

Sub greco-pravoslavnici, kominternisti sau sub revoluţionarii de azi, moldo-valahii se supun, după cum dictează “internaţionalele”, estului sau vestului, dar tărie oricum după ei “laturile grele ale ortodoxiei moscovite si constntinopolitane”.

Este de aceia un merit al Enciclopediei ca trece pragul antisemitismului generat de kominternisti Iosif Chisinevschi, Leonte Rauti, Mihai Roller, Silviu Brucan, Paul Cornea, Walter Roman, Zigu Ornea etc. implicaţi direct in acest holocaust al culturi române, si dezvăluie intr-o vasta introducere programatica geopolitica “panideilor” si atotprezenta “internaţionalelor” in România.

La incurucisarea “internaţionalelor si a panideilor”, a relgiilor, românii stau in calea tuturora. De aceia in tendinţele lor expansioniste fireşti, imperiile rus, habsburg si otoman au oroare de români in general si de statul lor in special. Si pentru a le “suge singele” Sultanul se folosea de grecii, Viena de maghiari si Moscova de evreii.
Stapinul este rus, neamţ sau turc, totuşi românul obidit îi vede mai degrabă pe trepadusii “unguri, greci si evrei”.

Panideiilor / internaţionalelor slave, germane, euro-atlantice românii răspund cu un naţionalism “latinist” (Inocentiu Micu-Klein, Corifeii Scolii Ardelene), “conservator” (Junimiştii, Mihai Eminescu), “mistico-fascist” (Legionar, Corneliu Zelea Codreanu), “de supravieţuire” (Ion Antonescu), “de dezvoltare” (PCR, Nicolae Ceausescu), “socialdemocrat” (PSD, Ion Iliescu), “luminat” (PRM, Corneliu Vadim Tudor) etc. Toate sunt bune cit timp sunt îndreptate împotriva “duşmanului”. Antonescu, Ceausescu erau agreaţi in lupta cu URSS. Apoi Moscova îi lichidează ca dezertori din Lagărul pravoslavnic.

Cu toate ca ortodoxia îi leagă pe români sufleteşte de slavi si îi separa de occidentali, faptul ca prin geografie si latinitate îi împiedica pe ruşi sa aibă o legarura directa cu sârbi si bulgari, îi obliga pe slavi la intransigenta si cruzime la Bucureşti, ca in 1944 sau 1989.

Reabilitarea celor care au ridicat cu sprijin occidental cultura la un nivel apropiat Europei, nu va reuşi refacerea sincronicitatii culturii moldo-valahe cu cea apuseana, dar este o baza de plecare pentru o decizie. Folosind limbajul geocultural al lucrării: Ce ar fi favorabil culturii române: Internaţionala Moscovei / CIS sau a Romei / EU?

Continuarea pe linia panideii pravoslavnice, panslaviste, kominterniste sau refacerea legăturilor cu panideea latina, romana? “Enciclopedia” pledează pentru cantonarea românilor in ortodoxie, in orient si ridicarea lor la nivel occidental, ca pina in 1944.

Pot accepta însa greco-pravoslavnicii ruperea “lanţurilor” care-i ţin pe moldo-valahi de un mileniu supuşi lor si reorietarea culturii române spre Roma? Se va repeta istoria?

Prof. dr. Viorel Roman, consiler academic la Universitatea din Bremen, Germania

In: BULETINUL ARP, Bucuresti, 12-20 marie 2007