Viorel ROMAN

Antonie Plamadeala 2004-11-02
inapoi
ANTONIE PLAMADEALA La patru luni de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea in România, in august 1999 a aparut in editura CUM din Bucuresti un interviu de 315 pagini al IPSS Antonie Plamadeala, mitropolitul Ardealului, Crisanei si Maramuresului. Doua treimi din „Amintiri“ sunt consacrate perioadei de formare si experientelor dureroase prilejuite de instalarea dictaturii, ereziei sovietice. Educat in spiritul României Mari, refugiat din Basarabia, viitorul print al Bisericii intra in conflict cu regimul de ocupatie. In puscarie reintilneste elita perioadei interbelice, este apoi muncitor la Fabrica de Mase Plastice pina cind patriarhul Justinian profitind de destinderea anului 1968 il readuce in ierarhie. Doi ani mai tirziu Vaticanul ii faciliteaza un doctorat la Oxford, dupa care devine vicar patriarhal, ediscop de Buzau si mitropolit. O biografie palpitanta si nu lipsita de paradoxuri. Cu tote ca fugise de rusi, exercitiile spirituale ale „Rugului aprins“ din Bucurestii anului 1946, in care au fost initiati 12 tineri dintre care si Plamadeala, erau de sorgite ruseasca. In acest spirit oriental s-au format Dostoievski, Gogol etc. la manastirea Optima. Calugarul Antonie reuseste sa scape de securistii ani de zile, si pentru ca el fusese condamnat pe numele Leonida, dar si profitind de o solidaritate umana rar intilnita. Teologia si engleza si le perfectioneaza in Anglia sub supraveghiere iezuita, aceiasi care au facilitat Unirea ortodocsilor transilvaneni cu Roma, formarea Scolii Ardelene si programul românesc de emancipare nationala. Mitropolit la Sibiu, reface manastirea „Brâncoveanu“ de la Sâmbata intr-un mod exemplar, reprezinta neobosit Biserica in perioada razboiului rece, a destinderii (dupa Vatican II) pe toate meridianele lumii. Il sprijina pe Constantin Noica si-l are prim-secretar pe pe Nicu Ceausescu. Dupa desfintarea „Lagarului“ problema fundamentala redevine refacerea unitatii dintre ortodoxie si romano-catolicism, integrarea in „Europa“. Aici contributia diplomatului Antonie Plamadeala este poate determinanta la pregatirea vizitei papei Ioan Paul al II-lea in România: „Posibilitatiile de ajungere la unitate sunt foarte promitatoare“. Bogatia informatiei, claritatea si vioiciunea stilului fac „Amintirile“ obligatorii, pentru toti cei ce vor sa inteleaga atmosfera duplicitara din „Lagar“, meandrele destinului - „sunt lucruri pe care le alegem si sunt lucruri pentru care suntem alesi„ - sau strategia supravietuirii unui moldovean. Interviul a avut loc inainte de vizita Papei la Bucuresti. Nici gazetarii Dragos Seuleanu, Carmen Dumitru si nici prefatatorul acad. Razvan Teodorescu nu fac vreo referire la o continuare, cu toate ca mai ales dezvoltarea capitolul „La sfat cu Sanctitatea Sa“ (p. 278-291) ar putea lamuri chestiunii de mare actualitate, de care depinde viitorul neamului despartit inca in doua state: România si Moldova. Pe cind volumul al II-lea al acestor „Amintiri“? Prof. dr. Viorel Roman, consiler academic la Universitatea din Bremen, Germania