Viorel ROMAN
Europa sociala 2006-11-23
inapoi
Idealul euro-optimiştilor, o naţiune unică şi indivizibilă paneuropeană, este în mod evident o fata morgana. Dezintegrarea naţională şi integrarea europeană au loc pe principiul vaselor comunicante, adică are loc în permanenţă un efort de echilibru. Acest fenomen îl putem observa atât la centru – Franţa, Germania, Italia, Benelux - cât şi la periferia Uniunii Europene, în ţările care au aderat mai târziu şi au o poziţie geopolitică şi socio-economică mai fragilă. Chiar şi în România şi Bulgaria, din 2007 membre ale UE, se face deja simţită această experienţă socială.

Între anii 1997 şi 2001 venitul din UE a crescut, iar pe de altă parte discrepanţa dintre naţiuni a scăzut. După cum se vede, adâncirea cooperarii şi coordonarii activităţiilor statelor UE le aduce treptat pe aceiaşi linie de plutire şi în ciuda prejudecaţii că discrepanţa dintre săraci şi bogaţi s-a adâncit pretutindeni, realitatea este alta. În ţările din centru UE, într-adevăr bogaţii sunt mai bogaţi. Meritocraţie? În schimb în mai toate ţările de la periferie, în mod tradiţional mai sărace decat cele din centru, are loc o nivelare a veniturilor între bogaţi şi săraci. O victoria a mediocrităţii?

În trecut fiecare stat avea un sistem social propriu, care se oprea brusc la graniţă. Integrarea UE face graniţa mai permisivă, în comparaţie cu ceea ceea ce a fost, o desfiinţează chiar, ceea ce are un efect direct şi nemijlocit asupra migraţiei forţei de muncă, veniturilor şi bineînţeles sistemelor sociale. Totuşi UE nu implică nivelarea sistemelor sociale, ci tradiţiile vor fi determinante, atât timp cât fiecare neam are o religie, limbă, cultură, istorie etc. inconfundabilă. Acestea determină atât ritmul integrării, cât şi diviziunea socială a muncii, productivitatea, venitul, sistemul social.

Dacă aceste constatări din ţările UE ale caror tradiţii sunt rezultatul creştinismului occidental, cu atât mai mult aderarea a 30 de milioane de români şi bulgari va scoate în evidenţă discrepanţa dintre lumea activă din vest şi cea contemplativă din Balcani. Pravoslavnicii nu cunosc decât iadul şi raiul, ceea ce duce la polarizarea extremă a societăţii în bogaţi sau săraci. Purgatoriul şi clasa de mijloc sunt străine ortodoxiei.

Proiectul UE, o iniţiativă a elitelor, e acceptat de cei înstăriţi, bine pregătiţi profesional şi respinşi pretutindeni de cei cu pregătire şi situaţie materială precară. Aceştia au votat împotriva Constituţiei UE. Europa socială cere timp. Oricum românii şi bulgarii pravoslavnici, prizonieri duhovniceşti şi soborniceşti Constantinopolului şi Moscovei, au nevoie de generaţii pentru a se alinia nivelului de la periferia Europei occidentale pentru că au înclinaţia orientală, atavică spre „odă repausului adânc”, incompatibilă în fond cu acquisul comunitar, forma laică a codului canonic romano-catolic.

Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania