Viorel ROMAN
Globalizarea statului 2006-10-08
inapoi
Popoarele au trăit de-a lungul timpului preponderent în imperii multinaţionale. Aşa că acum nu-i de mirare că statul naţional, care a dominat scena politică şi economică în ultimi 150 de ani, este atacat pe două fronturi şi pierde mereu teren. Pe de o parte sunt forţele economiei de piaţă fără graniţe, iar pe de altă parte delegarea unor atribuţii ale statului naţional clasic la organisme supranaţionale.

Apariţia statului modern era indisolubil legata de caracterul parazitar al imperiilor tradiţionale, de lupta împotriva colonialismului. Demararea acumulării primitive de capital, modernizarea era mult mai eficientă în graniţe naţionale clar definite. Cazul României este cât se poate de concludent. Din 1859 pana în 1989 românii au încercat diferite strategii de acumulare primitiva de capital, de modernizare. După terminarea războiului rece, globalizarea face ravagii în Balcani. Bucureştiul nu ştie ce să mai facă pentru a delega mai totul la UE şi NATO, care se străduiesc să refacă Sfântul Imperiu Roman pentru ca europenii să se bucure de binefacerile globalizării, ştiinţei şi tehnicii, de drepturile omului, aşa cum le definesc creştinii occidentali.

Piaţa mondială apare prin dispariţia practică a distanţelor şi mai ales a deosebirilor în procesul de producţie. Deja 500 de firme produc jumătate din producţia mondială. Globalizarea generează probleme comune, legate de capital, comerţ, drepturile omului, mediu, care nu mai pot fi rezolvate în graniţele, în cadrul strâmt al vechilor naţiuni. Ele cer, ca şi forţele care le-au creat, o rezolvare globală.

Slăbirea statului naţional, în trecut cu graniţe militarizate, cere cu necesitate ca la nivel internaţional să apară instituţii care să rezolve problemele care le generează „ceas de ceas, zi de zi ... şi în proporţie de masa” capitalismul fără graniţe.

Balcanii au fost mărul discordiei în războaie mondiale, în cel rece. De aici va pornii probabil şi impulsul unei noi Europe creştine fără Cortina de Fier care-i desparte încă pe creştinii occidentale de cei orientali. La Belgrad a fost reluat dialogul între Biserici. Patriarhia Moscovei constantă: „Evenimentele actuale din lumea creştină arată apropierea ce exista între abordările Bisericilor Catolice şi Ortodoxă, în numeroase probleme, iar dialogul teologic poate servi ca temelie pentru interacţiunea între ele.”

Realizarea unui consens spiritual între Moscova şi Roma, între ortodocşi şi occidentali, pune bazele depăşirii graniţelor confesionale, statale şi creări unui spaţiu economic, cultural, creştin, cu toate condiţiile ca europenii să poată trăi în libertate şi să se bucure de dreptate şi pace. Globalizarea statelor UE va cucerii lumea?

Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania