|
|
inapoi |
PSD-ul lui Mircea Geoană urmăreşte un proiect paternalist oriental: vom face rost de bani prin fiscalitate, împrumuturi şi îi vom împărţii la cei mulţi şi nevoiaşi în aşa fel ca să obţinem cu ajutorul lor majoritatea la alegeri. Ajunşi la putere, PSD-ul va reedita politica social-democrată moldo-valahă clientelară şi coruptă din trecutul apropiat?
Generaţiilor mai tinere, care n-au trăit în Lagăr”-ul socialist, trebuie să le reamintim, într-o formă anecdotică desigur, cele şase minuni din acele vremuri. 1) În socialism nu exista şomaj, dar nimeni nu muncea. 2) Nimeni nu muncea, dar toţi primeau salar. 3) Toţi primeau salar, dar nu puteau cumpăra mai nimic. 4) Nu puteau cumpăra mai nimic cu toate că totul le aparţinea. 5) Cu toate ca totul le aparţinea, erau cu toţi nemulţumiţi. 6) Erau nemulţumiţi, dar toţi optau pentru socialism.
Aceste paradoxuri pot explica oarecum de ce comuniştii deveniţi social-democraţi l-au ales după Revoluţie pe Ion Iliescu de trei ori preşedinte al tarii şi de ce acum împreună cu foştii prim-miniştrii Petre Roman, Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, cu ministrul Răzvan Teodorescu, actualmente preşedintele Forumul Democrat Român, etc. vor să reediteze succesele lor într-un nou Pol Social mai larg decât PSDl.
Cei aproape trei milioane de români în majoritate la munca de jos în occident sunt confruntaţi direct cu realităţii capitaliste, care-i fac desigur pe mulţi sensibili la valorile socialiste, social-democrate. Ca şi cei rămaşi acasă. Patru milioane de salariaţi şi şase milioane de pensionari sunt cu toţii într-o stare de nesiguranţă şi speră că odată ajunşi în Uniunea Europeana vor scăpa de tranziţia, corupţia şi mizeriea socialistă.
Dar ce în sec. XX era firesc, cei angajaţi într-un proces de producţie fordist-taylorist-sindicalist erau implicit social-democraţi, nu mai este valabil în sec. XXI. Globalizarea şi mai ales noul proces de producţie individualist susţinut de un sistem informaţional de mare productivitate erodează vechiul sistem fordist-taylorist-sindicalist şi schimbă mai ales centrul de greutate al social-democraţiei din Anglia, Germania, Franţa, Italia şi chiar din Europa de Est. Accentul nu se mai pune acum pe colectivul de muncă sindicalist, socialist, ci pe calificarea, responsabilitatea şi demnitatea individuală.
Integrarea în Europa, schimbarea compoziţiei sociale a celor ce muncesc şi mai ales cum muncesc, au schimbat parametri social-democraţiei vesteuropene şi româneşti. Vor reuşi să se adapteze spiritului vremii PSD-ul şi/sau Polul Social?
Prof. dr. Viorel Roman, consilier la Universitatea din Bremen, Germania
|
|
|
|