Viorel ROMAN
1 dec. 1918 2005-11-27
inapoi
1 decembrie 1918 - Transilvania romanesca
Prof. dr. Viorel Roman, consilier la Universitatea din Bremen, Germania

Europa centrală şi de est se afla la sfarşitul razboiului primului razboi mondial sub influenţa evenimentelor din Petrograd. Revolutţa Rusă a deschis o nouă opţiune şi pentru Transilvania, dincolo de milenara dispută dintre Roma şi Constantinopol, dintre romano-catolicism şi ortodoxie. Vladimir Ilici Lenin a spart blocada prin oferta lui social-revoluţionară careia i se puteau alatura toate religiile şi toate natiunile.
Lenin a desfiinţat proprietatea privata. Aşa că după izbucnirea Revoluţiei Ruse 1917 Ferdinand I a trimis emisari în tranşeele, pentru a promite soldaţilor săi pământ. Teama ca scânteia anarhista, comunista din tranşeele ruseşti ar putea sări în cele romaneşti l-a făcut rege să facă promisiuni, pe care le-a şi respectat. Aşa au căzut şi cei şapte mi de magnaţi maghiari ardeleni - indirect - victimă Revoluţiei din Rusa.
Schimbările socio-economice au fost însoţite de mari mutaţii politice şi teritoriale. Sub influenta armistiţiului din vest “Consiliul Naţional Român” a convocat la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia o adunare populara. 1.229 de delegaţi şi 100.000 de ţărani au stabilit principiile pentru alipirea Arealului la România - vot universal, egal, direct şi secret, libertatea presei, a adunării şi a unirii, reforma agrara radicala şi drepturi sociale ca în vest, libertate naţionala şi religioasa, eliminarea războiului ca mijloc de rezolvare a diferendelor dintre state - şi a au constituit un "Consiliu Dirigent", preşedinte Iuliu Maniu, membrii Alexandru Vaida-Voievod, Vasile Lucaci, Octavian Goga, Aurel Vlad, Vasile Branişte. Miron Cristea, episcopul de Caransebeş şi viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, i-a înmânat apoi lui Ferdinand I. hotărârea Unireii. Reprezentanţii saşilor, şvabilor din Banat, evreilor şi ţiganilor au aprobat Unirea cu România.
La formarea noului guvern sub Ion C. Brătianu la Bucureşti au fost deja primiţi trei reprezentanţi ai Transilvanei în cabinet. Guvernul ungar nu a recunoscut Unire de la Alba Iulia şi autoritatea "Consiliului Dirigent", însă armata româna a trecut Mureşul iar linia de demarcaţie a fost mutată cu asentimentul Antantei până la calea ferată Arad-Oradea Mare-Carei.
Pe parcursul război românii si-a făcut cunoscute cererile public şi si-a creat un "Lobby". în SUA lupta pentru Unire preotul unit Vasile Lucaci. în Anglia a fost înfiinţată "Societatea Anglo-Româna". La Roma românii si-au făcut cunoscute concepţiile prin intermediul "Congresului Naţiunilor Subjugate de Austro-Ungaria". La Paris a apărut revista "La Transylvanie", scoasă de Traian Vuia. Politicianul Take Ionescu a plecat la Paris şi a fondat "Comitetul Naţional al Unităţii Româneşti", care 1918 a fost recunoscut de Antanta ca reprezentant al poporului român.
La Conferinţa de Pace de la Paris delegaţia româna condusă de Ion C. Brătianu cuprindea şi reprezentanţi a noilor provincii. Pretenţia asupra întregului Banat a dus la tensiuni cu Serbia: sudul a fost dat Serbiei iar nordul cu Timişoara României. Înţelegerea cu Ungaria a fost dificila. La cererile Aliaţilor de a se retrage la linia de demarcaţie guvernul ungar s-a retras "pentru ca nu este în stare sa îndeplinească hotărârea Conferinţei de Pace (Nota Vix)". După împuşcarea lui Tisza şi după guvernului lui Karoly au urmat cele 133 de zile de dictatură proletară a lui Bela Kun.
Republica Populară Socialistă Federativă Ungară a încercat să câştige "noua" Rusie pentru a anula obligaţiile "vechii" Rusii faţă de Bucureşti. Pe de alta parte Bela Kun i-a comunicat generalului Franchet d'Esperey intenţia comuniştilor maghiari de a anexa Transilvania şi au trecut graniţa slovacă pentru a realiza o legătura strategica cu Armata Roşie rusă. Armata Roşie maghiară şi câteva companii ruseşti roşii s-au luptat cu românii, care la început s-au retras pe Tisa. După un asalt maghiar până la Oredea armata română a trecut Tisa şi a cucerit Budapesta. Bela Kun fuge în Austria, unde e luat prizonier. Pe ceilalţi comunişti maghiari i-a condamnat un tribunal. Mândria naţională română renăscută după victoria Antantei s-a pus - încă o dată - în slujba occidentului, fără a fi răsplătita în vest corespunzător pentru aceasta. în Ungaria forţele conservativ-reacţionare sub amiralul Horthy au folosit ocazia şi au preluat puterea.
Cu Pacea de la Paris din 1919/20 în Transilvania epoca habsburgică s-a încheiat. Mişcarea naţională românească iniţiată de Şcoala Ardeleană si-a atins ţelul. Din anul 1991, 1. Decembrie este ziua naţionala a României.