Viorel ROMAN
Realpolitik – politică externă germană 2005-11-24
inapoi
(Idei pentru interviu la BBC pe 22 noiembrie 2005)

1. Gerhard Schröder a câştigat alegerile din 2002 cu un ton anti-american, cu refuzul de al urma în Irak pe preşedintele SUA, George W. Bush. Asta a deteriorat relaţiile acestor ţări, iar axa Paris-Berlin-Moscova, o contrapondere la SUA, avea ceva din satele prinţului Pontemkin, aşa că Berlinul a pierdut din influenţă, chiar dacă prietenia lui Schröder cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, era exemplară. Putin l-a ajutat în fel şi chip pe Schröder, politic, economic şi chiar personal, la adoptare unei fetiţe din Rusia, Olga.

2. Angela Merkel va schimba puţin în politica internă a Germanei, pentru că noua mare coaliţie între „negri” (CDU, CSU), creştinii democraţi şi cei sociali din Bavaria şi „roşi” (SPD), social-democraţi, va continua „Agenta 2010” fostului cancelar. O schimbare, dorită de toţi în alegerile din septembrie 2005, se va produce cu siguranţă în politica externă, chiar dacă noul ministru Frank-Walter Steinmeier (SPD) a fost colaboratorul cel mai apropiat al fostului cancelar. Funcţionar disciplinat, obişnuit să lucreze în spatele cortinei, Steinmeier va urma cursul politic pe care-l va dicta Merkel: Realpolitik.

3. Sub Merkel relaţiile Germanei cu SUA, vor redobândi prioritatea, de care s-a bucurat sub toţi cancelarii CDU. Merkel a făcut prima vizită la Paris, pentru a reînvigora axa franco-germană, coloana vertebrală a Europei. Apoi a luat un prim contact oficial în Belgia cu UE şi NATO, o punte de loc de neglijat spre America. Schröder, favoriza Rusia şi era pentru integrarea Turciei în UE. Şi Merkel e o admiratoare a Rusiei, a Ţarinei de origine germană Ecaterina II (1729-1796), al cărei tablou îi decorează biroului şi se va întreţine cu Putin în limba rusă, pe care o vorbeşte curent din tinereţea petrecută în R.D.G.-ul în care Putin lucra pentru KGB şi la rândul său vorbeşte perfect germana. Nu există nici un dubiu, că tradiţionala colaborarea ruso-germană va continua, aşa cum colaborare privilegiată cu Turcia va înlocui retorica, planul integrării subite a aproape o sută de milioane de musulmani în Europa.

4. România, ca toate ţările mici din Europa, va fi mai luată în seamă de Germania sub Merkel decât sub Schröder, iar echilibrul pe care vrea să-l realizeze prima femeie cancelar al Germanei între Europa, America şi Rusia este favorabilă cursului politic iniţiat de preşedintele Traian Băsescu.

Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania