Viorel ROMAN
Ruşinea de a fi ortodox 2005-08-16
inapoi
Preot prof. Constantin Coman constată într-un articol cu titlul de mai sus: „In marşul lor grăbit spre Europa guvernanţii românilor, si-au dat seama, adeseori, ca le atârnă de picioare, ca o piatră de moară, ortodoxia românilor... Problema nu a fost clar şi explicit exprimată, dar ea este evidentă oricărei priviri mai atente... Dilema neexprimată a actualilor guvernanţii, ca şi unei părţi însemnate a intelighenţiei româneşti, priveşte asumarea sau lepădarea identităţii noastre naţionale ortodoxe... Oamenii noştri „luminaţi”, evident (sunt) ruşinaţi că aparţin unui popor ortodox... Care sa fie explicaţia? Rămân la părerea că este vorba, întâi de toate de o crasă ignoranţă, de care suntem vinovaţi cu toţii şi de care, într-adevăr ar trebui să ne ruşinăm amarnic.” Marea Schismă e un scandal. Aşa o percep ortodocşi şi catolici din 1054 până azi şi încearcă fără răgaz refacerea unităţii creştine. Din 1989, occidentali şi ortodocşii refac Europa. Uniune economică sau/şi creştină? Prof. Coman răspunde în „Scrisoare Duhovnicească” a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrala, Regensburg, 10/98, p.1. Ignoranţă e de o parte şi alta a Cortine de Fier sau a celei de Argint de azi. Occidentalii „superiori” se uită de sus la ortodocşi şi invers. Fiecare foloseşte de norme şi valori ideale şi priveşte de sus la realităţile din curtea celuilalt. Occidentalii au rezerve faţă de contemplativitatea, sobornicia, care generează subdezvoltare, mizerie, corupţie la ortodocşi, care la rândul lor sunt circumspecţi faţă de individualismul rece, raţional, concurenţa, care lezează dragostea între oameni, căsători între homosexuali, episcopi femei în vest, unde numai capitalul contează. Prejudecăţile duc la duplicitate atât la greci, care sunt în Europa când e vorba de subvenţii şi în afara ei când e vorba de dialogul cu Roma, cât şi la români. Integrarea a 20 de mil. de ortodocşi în lumea creştinilor occidentali n-ar de a face cu religia? Guvernanţii românilor nu reprezintă interesele duhovniceşti si soborniceşti ale alegatorilor (90% ortodocşi)? Le e ruşine de duhovnicia şi sobornicia ortodoxă, se ascund după deget, devin astfel mai credibili în occident? Duplicitatea fanariotă reînvie la nord de Dunăre, chiar şi după vizita Papei Ioan Paul II la Bucureşti şi repunerea României pe harta Europei? La aceste întrebări căut răspunsuri, care stârnesc critici şi stimulează schimbul de opinii: prof. Niculai Popovici-Iaşi, „Ce aveţi împotriva ortodoxiei, d-le Roman?”, România Mare, 12 aug. 2005; prof. Manole Neagu, „Huntington şi Carpaţi”, România Mare, 6. noe. 1998; Radu Tudoran, „Românologul”, Europa, oct. 1991. Ortodocşilor şi occidentalilor le e ruşine de Schismă şi sunt obligaţi cu toţii să refacă unitatea în diversitate – creştinismul respiră cu doi plămâni - printr-un dialog est-vest sincer şi deschis. Pentru moldo-valahi asta e vital, e conditio sine qua non a depăşirii izolării, ignoranţei şi a integrării durabile în Europa.
Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania