Viorel ROMAN
CIA-Cultura razboiului rece 2005-08-11
inapoi
Hitler spera in buncar, in ultimele sale zile, ca la intilnirea dintre rasa supe-rioara anglo-saxona, capitalista, apu-seana cu cea inferioara, asiatica, sla-vo-bolsevica, lupta nu va inceta. Si spre surprinderea mai ales a anglo-americanilor chiar asa sa si intimplat, dar nu chiar asa cum vroia Hitler.
Stalinismul, idealurile solidaritatii, fra-ternitatii, egalitatii erau populare in Eu-ropa devastata. Initiativa in lupta cultu-rala dintre est si vest era la inceput de partea marxistilor. Asa ca Stalin, ajuns la Berlin, a inceput imediat propagan-da, munca de lamurire a germanilor, italienilor, francezilor, grecilor etc. si din sfera de ocupatie anglo-americana.
La scurt timp insa Truman s-a dezme-ticit, incepe refacerea tarile la vest de Cortina de Fier cu Planul Marshall si riposteaza slavilor cu aceiasi moneda. Adica demasca sclavia si duplicitatea din Lagarul bolsevic. Banii pentru acest mare proiect cultural secret al CIA au fost luati din Planul Marshall.
Si daca slavii nu aveau nici un scrupul fata de dusmanul de clasa, sub patro-najul CIA, Radio Europa Libera, Liber-tatea, sute de publicatii, simpozioane si congrese pledau pentru economia de piata, libertatea si democratia de tip nordamericana.
Strategia infruntarii secrete cultural-ideologice a anglo-saxonilor cu slavii, este analizata de Frances Stonor Saunders in Who paid the piper (Cine plateste). The CIA and the cultural Cold War, Londra 1999, 540 p.
Demascarea comunistilor in apus a devenit facila mai ales dupa inabusirea revoltei muncitorilor din Berlin 1953, Budapesta 1956, Praga 1968, iar acti-vitatea ofiterilor CIA si a colaboratori a devenit tot mai usoara. In final, razboi-ul rece, sau al treilea razboi mondial, dupa diplomatul sovietic Valentin Falin, s-a incheiat cu victoria vestului. Fede-ratia Rusa are azi numai 5% din pute-rea economica a vestului, iar la mesa-jul eliberator marxist-leninist a renuntat de buna voie, chiar Moscova.
Cam acelasi lucru s-a intimplat si in România. KGB-ul a venit cu ofiteri si un grup de cominternisti pregatiti sa preia puterea si cu sprijinul Armatei Rosii, care a ramas in tara 1944-58, a exterminat fara drept de apel cultura româna neconforma cu stalinismul. Mihai Ungheanu, cel mai clar vazator si curajos analist al generatiei sale, descrie degradarea in Holocaustul cul-turii românest, 1944-1989, ed. D.B.H. 470 p., Mai mult decit atit, continuarea procesului si dupa 1989.
Daca CIA se folosea de bani, organi-zatii si actori sub acoperire, KGB-ul la Bucuresti nu avea nici un motiv de a nu actiona pe fata si cu toata brutalita-tea, cu Morti civile si moartea de la Sighet, cu Echipele de epurare etc. Titlurile capitolelor sunt edificatoare: Executi rituale; Triumfatori sub protec-tia katiuselor; Extinderea etichetelor prohibitive; Reprimarea exilului; Inter-zicerea lui Eminescu; Condamnari post-mortem - Titu Maioreacu; Metoda tapilor ispasitori; Inocenta vinovatilor; Eliminarea indezirabililor; Ocuparea institutiilor; Inocenta comisarilor; Lichi-darea lui Mihail Manoilescu; Relansa-rea modelului executiilor rituale; Scenariul maniheic si sacrificiile rituale...
Titlul cartii Holocaustul..., e o preluare de la Stephan Fischer-Galati si este o slabiciune editoriala. Meritorie este reproducerea textelor celor care s-au pus in slujba rusilor si au devenit no-lens volens exterminatorii si dupa ´89: Silviu Brucan: Amanuntele unei capturi senzationale (1947); Paul Cornea: Tendinte in opera de arta (1947); Leonte Rautu: Impotriva Cosmopolitismu-lui (1948); Mihai Roller: Sa invatam limba lui Lenin si Stalin (1948); Zigu Ornea: Caracterul reactionar si diver-sionist al semanatorismului (1961); Radu Florian: O controversa filozofica.
La români o deosebire de trecutul celui de al treilea razboi mondial este greu sesizabila. Totusi dupa lectura cartiilor lui Saunders si Ungheanu aveam con-stiinta depasirii unei epoci istorice. Din pacate mai mult in vest. In est Armata 14 a Rusiei pe Nistru si una mai putin vizibila la Bucuresti reconstruiesc cu aceleasi metode si agenti cultura ori-entala, care deja in forma ei marxist-leninista sau laica, liber cugetatoare este analizata exhausiv si competent.
Globalizarea face ca lupta dintre est si vest sa nu mai fie sinucigasa ca sub Hitler, nici secreta ca in tipul Razboiu-lui rece si a Cortinei de fier, ci con-structivista. Adica acum se construie-ste o situatie haotica sau complexa, care duce cu necesitate la rezultatul dorit ca in Un razboi civil ragizat? (Re-definirea revolutiei) de Mihai Unghea-nu in ed. Romcartex 1997, 471 p.
Politicieni moldo-valahi sunt orientati spre modelul slav, pravoslavnic. In schimb in Transilvania si Banat cu aju-torul Legitimatiilor de maghiari orienta-rea incepe a fi pe fata provestica. Astfel aici experienta culturala a razboiului rece, cu tot arsenalul secret si actorii binecunoscuti, redevine actuala.

Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania