Viorel ROMAN
Sarbii spre Europa / UE 2005-02-16
inapoi
Preşedintele Serbiei Boris Tadic (47) urmăreşte integrarea în Europa, aprobă judecarea celor acuzaţi de crime la Haga sau din ţara sa, refuză izolarea şi cere occidentalilor să-i apere pe sârbi din Kosovo şi Metohia, aşa cum şi el va proteja minorităţile. Acesta a fost miezul discursului ţinut la Freiburg în faţa Asociaţiei sud-osteuropene din Germania. Dacă Slovenia e în UE, Croaţia, Bulgaria, România vor fi şi Turcia optează pentru Europa, e clar ca politica Serbiei Mari a lui Slobodan Milosevici, care a costat zeci de mii de vieţi omeneşti şi enorme pierderi materiale, pe lângă deteriorarea prestigiului Belgradului, a eşuat. Panslavismul, integrarea în Federaţia Rusa sau lupta împotriva emancipării neamurilor balcanice nici nu mai sunt pomenite. Mai ales ca Moscova colaborează exemplar cu vestul. Bine înţeles că şi panortodoxismul, prăpastia religioasă est-vest, motivul războiului civil al iugoslavilor, e trecut cu vederea. Rănile sunt prea proaspete. Patriarhii Pavle şi Alexei II nu sunt încă pregătiţi, ca preşedinţii lor, care conduc destinele Serbiei şi Rusiei, pentru un dialog cu occidentalii, cu Roma. În ciuda tuturor, Papa Ioan Paul II a afirmat aproape simultan cu discursul preşedintelui sârb, că Europa rămâne deschisa statelor, care accepta condiţiile de aderare la UE. Probabil că Papa s-a referit la Turcia musulmană, pentru că ţări ortodoxe sunt deja pe drumul integrării, dar afirmaţia desigur e un imbold şi pentru sârbi, care sunt în pragul Acordului de Stabilitate şi Asociere. Pentru minoritatea românilor, valahilor de la sud de Dunăre, extinderea acquisului comunitar, dreptului roman, codului canonic romano-catolic în forma sa modernizata, şi în Serbia, e favorabilă afirmării lor etnice şi religioase. Preşedintele Tadic va fi confruntat în curând cu lipsa de drepturi a valahilor şi mai ales cu faptul că statul şi biserica nu-l recunosc pe IPPS Daniil Partoşanul, episcopul ortodox al românilor din Serbia. Pe de alta parte, la sesiunea de comunicării, care a avut loc înainte de discursul d-lui Tadic, preşedintele unei importante comunităţi protestante germane a vorbit de refacerea legăturilor de prietenie cu confraţii lor, dar mai ales cu ortodocşi din Voivodina. Protestanţii nemţi şi pravoslavnicii sârbii şi-au cerut reciproc iertare pentru toate nedreptăţile din trecut şi s-au rugat împreună pentru un viitor comun în pace şi bună înţelegere. Dar spre surprinderea, mai ales a oaspeţilor germani, comunităţile maghiare invitate, atât cele protestante, cât şi cele roman-catolice din Voivodina, au refuzat participarea. Drumul slavilor de sud spre Europa nu-i simplu, dar va fi încununat de succes.
Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania