Viorel ROMAN
Europa si Stefan Voda, 1504-2004 2004-11-02
inapoi
Urmaşii romanităţii orientale au fost lăsaţi la nord de Dunăre de izbelişte de Împăratul Aurelian. 395 Imperiul Roman se împarte în doua iar după grecizarea Constantinopolul toată romanitatea orientală e izolată de Roma şi periferizată de ierarhia greco-slavă. Dar chiar şi după schismă 1054 Roma nu-i uită pe români. 1215, după ocuparea Constantinopolului de cruciaţi şi Conciliul de la Lateran, Roma voia să refacă unitatea creştină cu un singur rit şi cu o singura ierarhie politico-religioasă, dar invazia turcă i-a determinat pe catolici să depăşească închistarea medievală şi pe ortodocsi prejudecăţile legate de ocuparea Constantinopolului şi să realizeze unirea la Conciliul de la Florenţa 1439. După unirea Bisericilor, concepţia egalităţii celor două ierarhii, filozofii – aristotelică în occident şi platonică în orient -, a egalităţii, armonizării culturale şi politice începe să-şi facă loc în lume. Totuşi unirea nu s-a transpus în viaţă, a rămas mai mult în sfera ideală, pentru că turcii ocupă Constantinopolul în 1453 şi la sud de Dunăre românii recad într-o dublă robie, cea politică sub turci şi cea religioasă sub greco-pravoslavnicii potrivnici Romei. Dar la nord de Dunăre românii opun rezistenta semiluni. In 1439, anul în care la Florenţa papa şi împăratul Roman cu patriarhul grec şi ierarhii din est şi vest, refăceau unitatea creştină, se năştea, după unii istoricii, viitorul domn al Moldovei, al “Porţii Creştinătăţii” Europei - Ştefan cel Mare şi Sfânt. Acum, la cinci sute de ani de la trecerea lui în veşnicie suntem confruntaţi din nou cu “Verus christianae fideli athleta / Adevăratul Apărător al credinţei creştine”, cum l-a numit papa Sixt IV, care-i scria: “Faptele tale, săvârşite până acum cu înţelepciune şi vitejie contra turcilor necredincioşi, duşmanii noştri, au adus atâta celebritate numelui tău încât este pe buzele tuturor şi eşti lăudat de toţi.” Ştefan-vodă actiona în spiritul unităţii creştine şi astfel era perceput şi de cronicarul polonez Ioan Dlugosu: “O, bărbat minunat, întru nimic inferior comandanţilor eroi pe care îi admirăm. In timpurile noastre el a fost cel dintâi dintre principii lumii care a obţinut o victorie strălucită împotriva turcilor. După părerea mea, el este cel mai vrednic să fie numit în fruntea unei coaliţii a Europei creştine împotriva turcilor.” In cei 47 de ani de domnie, apărarea creştinătăţii o ducea pe câmpul de luptă dar şi prin numeroase ctitori “şi aşa se aude din oameni vechi şi bătrâni că, câte războaie a bătut, atâtea mănăstiri a făcut”, scrie Ion Neculce în “O samă de cuvinte”. Prezenţi în memoria colectivă şi veneraţi, Ştefan-vodă şi duhovnicul său Daniil Sihastrul au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxa Română. La liturghia din acest an, la Putna au fost ierarhii ortodocşi români, reprezentantul Patriarhiei de la Istambul, Patriarhul ortodox al Poloniei, dar şi un episcop romano-catolic din Italia, care a vorbit despre unitatea în diversitate a creştinilor după vizita papei Ioan Paul II în România 1999. Prezenţi au fost Preşedintele Ion Iliescu, prim-ministrul Adrian Năstase, Vadim Tudor, Teodor Stolojan, miniştri, senatori etc., iar la Chişinău mii de persoane s-au adunat în Catedrala “Naşterea Domnului”, în parcul Ştefan cel Mare şi Sfânt pentru a-i cinsti memoria. Preşedintele Vladimir Voronin şi conducerea Republicii Moldova au depus coroane de flori şi au rostit alocuţiuni la monumentul celui sărbătorit. Importanţa lui Ştefan-vodă şi Daniil Sihastrul pentru generaţia ieşită de curând din minciuna şi întunericul comunist este nu numai că au adus la liturghie activul de partid şi de stat (fost) comunist, ci că sunt modelul cooperării românilor cu Europa / UE. Spiritul unitaţii creştine a fost vizibil la vizita papei la Bucureşti şi la sărbătorile de la Putna. Vor avea conducătorii românilor de o parte şi alta a Prutului puterea să-l urmeze pe Stefan-vodă şi să-i scoată din izolare milenară, din groapa istorică pe cei mai săraci creştini ai Europei prin refacerea unităţii cu Roma? Serbările şi Congresul de la Putna, 1-3 iulie 2004 Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen